# Sala Omnia

Adresă: Str. Cristian Popisteanu nr. 1, Sector 1, Cartierul Centru - Cișmigiu, București
An construcție: 1967
Tip ansamblu: Culturale
Tip clădire: 2-5 niveluri
Stil arhitectural: Modernist socialist
Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic

## Descriere
Sala Omnia din str. Cristian Popișteanu nr. 3 a găzduit Senatul României și Teatrul Național de Operetă “Ion Dacian”. Clădirea a fost proiectată de arhitectul Cezar Lăzărescu (1923-1986) în 1967 ca o anexă a sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, anexă în care inițial aveau loc conferințele de partid.

## Articol
Sala Omnia este situată pe Strada Cristian Popișteanu nr. 3. Proiectul a fost realizat de arhitectul Cezar Lăzărescu în 1967, ca anexă a sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român. În perioada post-comunistă, spațiul a găzduit Senatul României și Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian“. Imobilul se află în zona protejată construită ZP04a (Bulevardul Magheru), la limita cu ZP16 (Calea Victoriei). Terenul are 1.468 mp. Construcțiile existente sunt: C1 — clădire S+P+2 (parțial), amprentă la sol 1.267 mp; C2 — platformă și scări acces, amprentă 92 mp; C3 — pasarelă, amprentă 86 mp.

Sala „Omnia“ este proprietate a Statului Român. Dreptul de administrare revine Ministerului Culturii și Centrului Național al Dansului București (CNDB). CNDB este singura instituție publică din subordinea Ministerului Culturii creată pentru susținerea, dezvoltarea și promovarea dansului contemporan. Centrul sprijină programe care dezvoltă cultura coregrafică și facilitează integrarea scenei locale în dialogul internațional. CNDB încurajează cercetarea, experimentul și inovația în practicile și teoriile artei contemporane. Instituția contribuie la crearea unui mediu favorabil dialogului, reflecției și dezbaterii.

Activitatea CNDB combină trei dimensiuni culturale: relația dintre profesioniști și public printr-o stagiune bogată de spectacole (producții românești, străine și coproducții internaționale); componenta educațională, prin cursuri, masterclass-uri, ateliere de compoziție coregrafică și programe pentru elevi; și dimensiunea de documentare, prin Mediateca / Arhiva Dansului Românesc, care reunește documente, articole și filmări inedite despre istoria dansului contemporan românesc. În 2016, CNDB a preluat Sala „Omnia“ în administrare pentru a o moderniza și a o transforma într-un reper cultural al Bucureștiului.

Proiectul noului sediu CNDB prevede două spații de spectacol utilizabile simultan, două studiouri pentru cursuri, repetiții și ateliere, și o mediatecă/centru de documentare conectată la arhivă. Suma alocată prin acordul-cadru de împrumut pentru execuția lucrărilor este de aproximativ 13,7 milioane euro, fără TVA. Durata maximă estimată a lucrărilor este de 23 de luni calendaristice. Stadiul actual: proiectarea a fost finalizată, iar documentația urmează avizarea în Comisia Tehnică de Expertiză (CTE). UMP intenționează să lanseze, în 2024, procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de execuție. (Ministerul Culturii - sep. 2025)

De-a lungul timpului, Sala Omnia din str. Cristian Popișteanu nr. 3 a găzduit Senatul României și Teatrul Național de Operetă “Ion Dacian”. Clădirea a fost proiectată de arhitectul Cezar Lăzărescu (1923-1986) în 1967 ca o anexă a sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, anexă în care inițial aveau loc conferințele de partid. În urma unei hotărâri de Guvern aprobată în septembrie 2016, Sala Omnia a trecut din administrarea Operei Naționale din București în administrarea Centrului Național al Dansului București (CNDB), singura instituție publică de cultură aflată în subordinea Ministerului Culturii creată cu scopul de a susține, dezvolta și promova dansul contemporan. (Reptilianul)

Referințe:

- Sala Omnia

- Teatrul de Opereta se muta in fosta cladire a Senatului (Hotnews)
- BTLT: ce știți despre Sala Omnia? (numeroase fotografii, inclusiv din interior)

- Sala „Omnia“ – Centrul Național al Dansului București

- Sala „Omnia” din Bucureşti, dată în folosinţă Centrului Naţional al Dansului (CNDB), va fi refăcută

- Sala Omnia, din centrul Capitalei, va fi remodelata cu aproape 16 mil euro

- Cezar Lăzărescu, povestea unui arhitect

- Cezar Lăzărescu (Wikipedia)

- LĂZĂRESCU, Cezar (comentariu critic META)

- Arhitectul Cezar Lăzărescu - primul proiectant al Casei Poporului

- Cine este vizionarul care a gândit structura litoralului românesc. „Ansamblul Mamaia a însemnat sfârșitul amprentei arhitecturii sovietice“

August 2023:

ChatGPT despre stilul arhitectural al clădirii din Intrarea Cristian Popişteanu 1:

The building located at Intrarea Cristian Popișteanu 1 in Bucharest is a striking example of mid-20th century institutional architecture, characterized by its functional design, imposing presence, and the use of modernist principles. This architectural style emerged in response to the need for efficient, practical, and aesthetically sober structures that could accommodate the growing demands of public and institutional use. The design of this building reflects the broader trends in modernist architecture, emphasizing simplicity, clean lines, and the use of new construction techniques and materials.

The façade of the building is marked by a sense of order and repetition, a hallmark of modernist architecture. It features a series of vertical elements, such as pilasters or columns, which create a rhythmic pattern across the front elevation. These vertical lines are contrasted by the horizontal bands of windows, which help to break up the façade and introduce light into the interior spaces. The use of large, rectangular windows is typical of modernist design, aimed at maximizing natural light and providing a visual connection between the interior and exterior.

One of the defining characteristics of this building is its use of concrete as the primary construction material. Concrete, a versatile and durable material, became a favorite among modernist architects for its structural and aesthetic properties. In this building, concrete is used not only for the structural framework but also as a finish for the exterior surfaces. The exposed concrete, often left unadorned, gives the building a raw, industrial look, which is softened by the natural aging and weathering of the material.

The entrance of the building is designed to be both functional and welcoming. A broad set of steps leads up to the main doors, which are recessed and flanked by large glass panels. This design allows for an open, inviting entryway while also providing shelter from the elements. Above the entrance, an overhang or canopy extends outwards, adding to the sense of depth and providing additional protection. This feature is both practical and aesthetic, contributing to the building’s overall sense of solidity and permanence.

The roofline of the building is flat, another characteristic feature of modernist architecture. The flat roof not only simplifies the construction process but also allows for the efficient use of space. In many modernist buildings, flat roofs are used to house mechanical equipment or to create additional functional spaces, such as terraces or green roofs. In this case, the flat roof contributes to the building’s clean, geometric lines and its overall modernist aesthetic.

The interior layout of the building, although not visible in the photograph, would likely reflect the same principles of functionality and efficiency. Modernist architecture often emphasizes open floor plans and flexible spaces that can be easily adapted to different uses. This approach allows for greater efficiency in the use of space and can accommodate a variety of activities and functions. The large windows would ensure that the interior spaces are well-lit and ventilated, creating a comfortable and pleasant environment for occupants.

Ornamentation in this building is minimal, consistent with the modernist ethos of “form follows function.” Decorative elements are largely absent, with the emphasis placed instead on the purity of the architectural form and the honest expression of materials. Any ornamentation that is present is likely to be integral to the building’s structure and function, such as the rhythmic pattern of the pilasters or the functional detailing around the windows and doors.

The color palette of the building is subdued, dominated by the natural tones of the concrete and other materials. This neutral coloration helps to integrate the building into its urban context, allowing it to harmonize with the surrounding environment. The use of natural materials and colors also enhances the building’s timeless quality, ensuring that it remains visually appealing and relevant over time.

The surrounding landscape, as seen in the photograph, features a mix of greenery and urban elements. Trees and shrubs soften the building’s stark lines and provide a natural contrast to the industrial materials. This integration of nature and architecture is a key principle of modernist design, aimed at creating a harmonious and sustainable built environment.

In the broader context of Bucharest’s architectural landscape, this building represents a period of transition and modernization. It reflects the city’s efforts to embrace modern architectural principles and to create functional, efficient spaces that can meet the demands of contemporary life. This building is part of a larger movement towards modernism in architecture, influenced by the work of prominent architects such as Le Corbusier, Ludwig Mies van der Rohe, and Walter Gropius, who sought to redefine architecture in response to the challenges and opportunities of the 20th century.

Overall, the building at Intrarea Cristian Popișteanu 1 is a notable example of modernist institutional architecture. Its design reflects the core principles of modernism, emphasizing simplicity, functionality, and the honest expression of materials. The building’s clean lines, minimal ornamentation, and thoughtful use of space contribute to its lasting appeal and its significance within the architectural heritage of Bucharest. As such, it stands as a testament to the enduring influence of modernist architecture and its relevance to contemporary urban life.

## Specialiști
**Arhitectură:** Cezar Lăzărescu; Romeo Belea (reamenajare funcțiune teatru)

Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/intrarea-cristian-popisteanu-1