Intrarea Armașului Nr. 12: Propr. Maria Hodoș; 1939 arh. Ștefan Crețoiu (Oana Marinache - ARHITUR, Parcelări private I, Asociația și Editura Istoria Artei, 2019)
*
În dosarul de autorizație (Casa Veturia Goga - n.r.) este anexată o reclamație către primarul general al Capitalei datată 20 ianuarie 1939, făcută de proprietara parcelei nr. 8, Maria Dr. Hodoș: „având vecin de teren la Nord - pe D-na Veturia Goga - care a construit un corp de case în cursul anului 1938 și a călcat prevederile regulamentului de construcțiuni, în ceea ce privește împrejmuirea parcelei. A construit împrejmuire din cărămidă înaltă de 3 m, când regulamentul prevede 2 m. Dat fiind că organele de control ale Primăriei de Galben nu au luat până în prezent nici o măsură, sunt nevoită să atrag atenția asupra acestei încălcări a regulamentului supunându-vă Domniei Voastre rugămintea să binevoiți a dispune intrarea în regulament deoarece acest lucru îmi produce neajunsuri la vânzarea terenului”. (Simina Stan)
*
Vocabularul stilistic al clădirilor din Intrarea Armașului este foarte variat: de la eclectismul pitoresc cu tentă mediteraneean-florentină (nr. 4, 6, 11) sau balcanică (nr. 9) la Art Deco (nr. 5, 3) și modernism interbelic în forme relativ pure (nr. 1, 7, 10, 12, 13), cu influențe Art Deco (nr. 1, 7) sau clasicizante (nr. 8). (Ana Maria Hariton - Intrarea Armașului; De la înfundătură la intrare - Locuri ale Bucureștiului cotidian (A. M. Zahariade - Editura Universitară Ion Mincu, 2016))
Referințe:
CREŢOIU, Ştefan (1910 - 1977): Facultatea de Arhitectură, Bucureşti, dipl. 1938. Lucrări: 1938: 2 imobile, locuinţe particulare, Ploieşti; 1939: imobil blocuri de locuinţe, Bucureşti; 1946: imobil bloc apartament Bucureşti - IPC; 1950: imobil bloc cu birouri CCFS, Bucureşti; 1950: cămin burlaci Reşiţa; 1950: cămin burlaci Florica; 1951: imobil cantină, Petroşani; 1952: grup social, Teleorman; 1953: imobil locuinţe muncitoreşti şi prăvălii Tohan. (O.M. - Dicţionar al arhitecţilor români (sec. XIX, XX, XXI) literele A-C)
Mai 2024:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.