# Biserica Dichiu - Tirchilești

Adresă: Str. Icoanei nr. 72, Sector 2, Cartierul Ștefan cel Mare, București
An construcție: 1880
Tip ansamblu: Creștin-ortodoxe
Tip clădire: 2-5 niveluri
Stil arhitectural: Clădiri de cult
Monument istoric: clasa B
Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic

## Articol
Biserica Dichiu - Tirchilești este un monument istoric de arhitectură construit în stil brâncovenesc, datând din secolul al XVIII-lea. Conform unor date provenind din surse nespecificate, „Istoricul bisericii“, se menţionează construcţia clădirii în anii 1773-1775. Nu există pisania originală a bisericii. În acea perioadă, amplasamentul bisericii se situa în afara zonei centrale dense a Bucureştiului, pe un mic dâmb, înconjurat de lacuri, iar destinaţia iniţială pare să fi fost aceea de biserică a unui schit de călugări. Tot conform tradiţiei, numele bisericii, având hramul „Adormirea Maicii Domnului“, s-ar datora celor doi ctitori: un ieromonah sau arhimandrit, dichiu, mai-mare peste călugării de la Sfânta Mitropolie, împreună cu un laic, Tirchilă, de unde şi numele locaşului de cult - Dichiu-Tirchileşti.

Istoricul bisericii indică „alungirea clădirii şi ridicarea unei turle de lemn“, precum şi ridicarea actualului turn-clopotniţă peste pronaos, tot din lemn, ca şi o nouă pictură interioară, în ulei, socotită ca fiind „destul de rudimentară“. Tot din lemn este făcut acum şi iconostasul care va înlocui tâmpla originală de zid. Toate acestea justifică adăugarea unui nou hram, cel al Sfântului Ierarh Nicolae, care apare în actele bisericii. Aceeaşi sursă indică faptul că singura porţiune păstrată la acea dată din vechea biserică este cea a pronaosului acoperit cu cele două cupole. În orice caz, aşa cum se arăta în analiza urbanistică, forma de plan apare modificată în planul oraşului din 1911 şi îşi păstrează conturul până în zilele noastre.

Cât despre schitul dintru început, este probabil că el era foarte redus ca număr de călugări, căci clădirile indicate în planul Borroczyn sunt deosebit de modeste şi e greu de presupus că puteau adăposti mai mult de câteva persoane. În plus, până la începutul secolului XX, curtea bisericii era folosită drept cimitir, împiedicând probabil extinderea clădirilor schitului. Cu trecerea timpului, locul din jurul bisericii s-a populat cu mici aşezări de oameni modeşti şi săraci, mahalaua fiind cunoscută sub denumirea de Tirchileşti. Scriitorul Constantin Chiriţescu (1876-1957) face în memoriile sale un tablou al mahalalei. Anul 1880 (sau 1888) este menţionat ca anul de transformare a vechii biserici. Indiferent de corectitudinea datării, trebuie să fi avut loc acum o modificare importantă.

Referințe:

- Biserica Dichiu-Tirchileşti, ieri şi azi
- Parohia Dichiu

Mai 2024:

Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/icoanei-72