O altă clădire reper a zonei și chiar a orașului este Hotelul Dorobanți, amplasat la intersecția bulevardului Dacia cu Calea Dorobanților. Volumul propus de arhitectul Virgil Nițulescu, finalizat în primele luni ale anului 1977 (datare probabil greșită, deoarece există o fotografie cu Hotelul Dorobanți din 1974 - vezi galeria foto de la Referințe - n.r.), este compus din două corpuri principale. Unul cu o înălțime redusă, care ocupă aliniamentele bulevardului Dacia și Căii Dorobanților, și cel de-al doilea retras, de formă prismatica și înălțime de aproximativ 70 m, constituind prin silueta un reper deosebit de puternic. Configurația accentului vertical era subliniată de orizontale și verticale dispuse regulat, marcate de golurile spațiilor de cazare. Volumul așezat pe aliniamentul bulevardului Dacia, la nivelul etajului, capătă o rezolvare dinamică dată de o sumă de decroșuri dispuse în zig-zag. Comparativ cu epoca anterioară, caracterul funcțional al zonei își schimbă în parte structura prin realizarea extinderii Academiei de Studii Economice și construirea hotelului Dorobanți. Funcțiunea de locuire nu mai este majoritară, configurându-se o echivalență între aceasta și restul activităților - numind aici pe cea educativă, comercială și a serviciilor. (Petru Mortu - Studiu istorico-arhitectural I B-dul Dacia nr. 26, sector 1, București)
*
Hotelul Dorobanți, situat în centrul orașului, în fosta Piață a Cosmonauților, a fost realizat în anul 1973 după proiectul arhitectului Virgil Nițulescu. A fost unul dintre primele hoteluri de lux postbelice, cu o capacitate de 270 de camere. Expresia plastică exterioară continuă aceleași principii ca realizările similare din anii ’60-’70. În perioada postsocialistă, unitatea hotelieră a fost transformată în societate pe acțiuni, o modalitate convenabilă de a prelua subevaluat un bun al statului. Ulterior, în 2004, noii proprietari au semnat parteneriatul cu un lanț hotelier internațional. Din acel moment, renovările au fost adaptate la cerințele investitorului, iar clădirea a suferit transformări interioare și exterioare susbstanțiale, astfel încât aspectul actual nu mai corespunde cu concepția plastică inițială. (Socialist Modernism)
Referințe:
- Hotelul Dorobanți (extras din "Monografie Arhitect Virgil Nițulescu", teză de doctorat Claudia Luciana Parnia)
- Povestea fostului hotel Dorobanţi, care va opera primul Sheraton din România
- București: Hotel Dorobanti - efecte cutremur 1977 (galerie foto)
- Blocul AGIR, Bd Dacia 26 - studiu istoric
- Sheraton Bucharest Hotel (Wikipedia)
- Alexandru Beldiman. Un arhitect de semnatură
- Arhitect Alexandru Beldiman
- Alexandru Beldiman, arhitect, stră-strănepotul fondatorului ziarului „Adevărul“
2024:
Arhitect Alexandru Beldiman (n. 1943): Absolvent al Institutului de Arhitectură din București în 1967, și-a desfășurat activitatea în Institutul „Proiect București' dintre proiectele realizate aici, la care a participat se pot aminti:
- Extindere Institutul de Arhitectură, str. Academiei - București (1969)
- Hotel Dorobanți - 530 locuri - București (1974)
- Bloc 40 în ansamblul din bdul Ion Mihalache 一 București (1976)
- Bloc 45, Piața 1 Mai (bdul Ion Mihalache) - București (1981)
- Blocuri locuințe, bdul Unirii, latura nord - București (1988).
După 1990 a înființat propriul birou de proiectare, BBM, având asociați pe Doina Butică și Moise Mathe. A realizat astfel:
- Ansamblu locuințe „La Mesteceni" - str. Grigore Gafencu (2000)
- Extindere hotel „Majestic77” - Calea Victoriei (2003)
- Ansamblu birouri „S-Park” Șos. București-Ploiești, lângă Casa Presei (2007)
- Ansamblu rezidențial în Năvodari - Mamaia Nord (2009)
- Imobil birouri „Litesco" - str. Știrbei Vodă nr. 104z București (2004)
- Ansamblu locuințe Europa Group, Splaiul Independenței (2008)
- Restaurare casa Pătrașcu, Piața Romană, București
- Ansamblu locuințe City Center, București (2008)
- Hotel Saroglia, str. Maria Rosetti, București (2010)
- Crama Avincis de la Drăgășani (2011).
Predă din 1995 un curs de Istoria Arhitecturii Moderne la Facultatea de Istoria și Teoria Artei la Universitatea de Arte din București. în 2002 a primit premiul Bienalei de Arhitectură, București. A coordonat apariția în 1996 a lucrării „Bucureștii anilor 1920-1940, între avangardă și modernism". Între 1990 și 1999 a fost președintele Uniunii Arhitecților din România, din 1999 fiind vicepreședinte al Uniunii Internaționale a Arhitecților. Ca președinte al Fundației pentru Arhitectură și Urbanism Simetria și al Editurii Simetria din 1999, patronează o fructuoasă activitate editorială. Tot din 1999 este profesor asociat la IAIM din București. (Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014)
