# Cinematograful Marconi Adresă: Calea Grivitei nr. 137, Sector 1, Cartierul Gara de Nord - Basarab, București An construcție: 1930 Tip ansamblu: Culturale Tip clădire: 2-5 niveluri Stil arhitectural: Art Deco Monument istoric: clasa B Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic ## Descriere Cinematograful Marconi, ridicat în 1930 pe Calea Griviței nr. 137 din București după planurile arhitectului Constantin Cananău, a fost un reper Art Deco al cinematografiei interbelice, redenumit ulterior Alexandru Popov, apoi Dacia. Clasat monument istoric și parte din Ansamblul Calea Griviței, edificiul abandonat câteva decenii este readus la viață printr-un amplu proiect de restaurare coordonat de asociația ARCEN, cu redeschidere planificată pentru 2029-2031, la centenarul inaugurării. ## Articol Cinematograful Marconi Construcția și inaugurarea cinematografului Cinematograful Marconi este situat pe Calea Griviței nr. 137, sector 1, București, la intersecția cu strada Atelierului. Clădirea face parte din zona istorică din vecinătatea Gării de Nord, cunoscută sub numele de Buzești-Berzei, un cartier cu o densitate mare de construcții din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și din perioada interbelică. Sectorul de pe Calea Griviței cuprins între Calea Victoriei și strada Atelierului este clasat, în ansamblu, ca zonă construită protejată, alături de clădirile individuale de pe traseu, printre care se numără și fostul cinematograf. Autorizația pentru construcția clădirii datează din anul 1926, într-o perioadă în care Calea Griviței se contura ca una dintre arterele comerciale și rezidențiale importante ale Bucureștiului din preajma Gării de Nord. Proiectul a fost gândit de la început cu o dublă destinație: sală de proiecție cinematografică și scenă pentru spectacole de teatru și varietăți, o formulă răspândită în rândul cinematografelor bucureștene ale epocii. Arhitectura Art Deco și autorul proiectului Proiectul cinematografului îi aparține arhitectului Constantin Cananău, care a conceput o clădire în stil Art Deco, cu linii verticale, volumetrie compactă și detalii geometrice discrete pe fațadă. Elementul decorativ cel mai remarcat al construcției este seria de basoreliefuri de pe fațadă, cu scene mitologice și biblice, printre care una inspirată din Apocalipsă. Clădirea are mai multe niveluri, structurate pe parter și etaje, cu sală de spectacol și balcon. Sala a fost dotată, la origine, cu un pian amplasat sub ecran, folosit pentru acompaniamentul live al proiecțiilor, o soluție tehnică specifică perioadei filmului mut și tranziției spre filmul sonor de la finalul anilor 1920. Inaugurarea cinematografului a avut loc în 1930, sub numele de Marconi, atribuit în onoarea inventatorului italian Guglielmo Marconi. De la deschidere, sala a devenit un reper cultural al cartierului, găzduind atât proiecții de film, cât și spectacole de teatru și varietăți pe scena proprie. Cinematograful Marconi în perioada interbelică și comunistă Anii de funcționare sub numele Marconi În deceniul care a urmat inaugurării, Cinematograful Marconi a funcționat ca sală de cartier pentru locuitorii din zona Gării de Nord, într-o perioadă în care Bucureștiul avea zeci de cinematografe similare, multe amenajate ca grădini de vară sau săli mixte de film și spectacol. Evidențele epocii, printre care numărătorile cinematografelor bucureștene din anii 1924-1925, menționează Cinematograful Marconi alături de celelalte săli ale orașului, semn al integrării sale timpurii în rețeaua de exploatare cinematografică a Capitalei. Programul cinematografului a continuat neîntrerupt și după cel de-al Doilea Război Mondial, în primii ani ai regimului comunist, păstrând pentru o vreme numele și funcția inițială de sală de cartier destinată publicului larg din apropierea Gării de Nord. Naționalizarea și schimbările succesive de nume După naționalizarea din 1948, clădirea a rămas în circuitul de exploatare cinematografică, dar și-a schimbat identitatea odată cu contextul politic al perioadei. În 1951, cinematograful a fost redenumit Alexandru Popov, după numele fizicianului rus Aleksandr Popov, promovat de propaganda sovietică drept inventator al radioului, în paralel cu minimalizarea contribuției lui Guglielmo Marconi. Schimbarea reflecta politica de sovietizare aplicată în România la începutul anilor 1950, inclusiv în denumirile spațiilor publice. La 24 septembrie 1963, sala a primit numele de Cinema Dacia, denumire păstrată până la închiderea activității. Schimbarea s-a produs în contextul distanțării ideologice treptate a României față de Uniunea Sovietică și al afirmării unor repere naționale în locul celor sovietice în spațiul public. Sub numele Dacia, cinematograful a continuat să funcționeze ca sală de cartier până spre finalul secolului al XX-lea, păstrând în memoria locuitorilor zonei imaginea unei săli vechi, cu o atmosferă particulară, inclusiv accesul la balconul cinematografului. Declinul, clasarea ca monument istoric și proiectul de restaurare Abandonul și starea de degradare Activitatea cinematografului a încetat în jurul anului 2000, iar clădirea a intrat într-un proces de degradare accelerată. Acoperișul sălii de spectacol s-a prăbușit, iar interiorul a rămas expus intemperiilor timp de peste 25 de ani, cu sala principală deschisă spre cer. În 2006, clădirea a fost restituită moștenitorilor foștilor proprietari, însă nu au urmat lucrări de consolidare sau de întreținere, iar structura și decorațiile originale, inclusiv o parte dintre basoreliefurile fațadei, s-au deteriorat suplimentar în anii următori. La preluarea proiectului de restaurare, echipele de intervenție au evacuat din interiorul clădirii aproximativ 30 de camioane de moloz și circa 200 de metri cubi de resturi, o cantitate echivalentă cu conținutul unui apartament cu trei camere, indiciu al amplorii degradării acumulate în cele peste două decenii de abandon. Clasarea ca monument istoric și proiectul ARCEN Cinematograful Marconi este înscris în Lista Monumentelor Istorice cu codul 1172, B-II-m-B-18890, ca monument de categorie (clasă) B, situat pe Calea Griviței nr. 137, sector 1. Clădirea face parte, totodată, din ansamblul clasat cu codul 1118, B-II-a-B-18836, „Ansamblul de arhitectură Calea Griviței”, care cuprinde tronsonul cuprins între Calea Victoriei și strada Atelierului, dezvoltat între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Clădirea, aflată în proprietate privată, a intrat într-un parteneriat cu asociația ARCEN, fondată și condusă de Edmond Niculușcă, care a coordonat anterior alte proiecte de reabilitare a patrimoniului bucureștean, precum Școala Centrală, Caietele Catalog București și Casa Mița Biciclista. Proiectul de restaurare a Cinematografului Marconi reunește o echipă internațională de specialiști, printre care biroul francez Drubigny Architectes, în calitate de coordonator, UBC Ingénierie pentru partea de structură, echipă care a lucrat și la restaurarea Catedralei Notre-Dame din Paris, alături de Solares Bauen, Studio DAP și Atelier Roland Nonnotte. Campania publică de strângere de fonduri a fost lansată la 25 iulie 2025, ora 21:00, printr-un spectacol de video-mapping proiectat pe fațada cinematografului, prima iluminare a clădirii după mai multe decenii de întuneric. Lucrările au fost planificate în etape: curățarea și evacuarea molozului în 2025, urmată de intervenții de punere în siguranță a structurii și, ulterior, de lucrări structurale de consolidare și restaurare, eșalonate până spre finalul deceniului. Proiectul de reconversie prevede transformarea clădirii într-un spațiu cultural cu două săli de cinema, spații pentru concerte și conferințe, un spațiu expozițional dedicat fotografiei, un hub educațional pentru tinerii care urmează cursuri de teatru, film și imagine, o terasă pentru proiecții de vară, precum și o cafenea și un restaurant. Redeschiderea Cinematografului Marconi este planificată pentru perioada 2029-2031, astfel încât să coincidă cu centenarul inaugurării sale din 1930. Personaje - Constantin Cananău — arhitect, autor al proiectului Cinematografului Marconi, autorizat în 1926; a conceput clădirea în stilul Art Deco, cu basoreliefuri figurative pe fațadă, reprezentativ pentru arhitectura de spectacol a Bucureștiului interbelic. - Guglielmo Marconi (1874-1937) — inventator italian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1909 pentru contribuțiile la telegrafia fără fir; numele său a fost atribuit cinematografului la inaugurarea din 1930. - Aleksandr Popov (1859-1906) — fizician rus, promovat de propaganda sovietică drept inventator al radioului; numele i-a fost atribuit cinematografului în 1951, în contextul sovietizării spațiului public din România. - Edmond Niculușcă — fondator și președinte al asociației ARCEN, inițiatorul proiectului de salvare și reconversie culturală a Cinematografului Marconi, cu experiență anterioară în reabilitarea unor clădiri de patrimoniu bucureștene. * Desenele arhitectului Constantin Cănănău datează de la mijlocul anilor 1920, când Cinematograful Marconi era conceput atât ca sală de proiecție, cât și ca scenă pentru spectacole. Inaugurat în 1930 și numit după laureatul Nobel Guglielmo Marconi, și-a schimbat ulterior numele — mai întâi în Alexandru Popov, apoi în Cinema Dacia — reflectând schimbările de context politic. După decenii de abandon, clădirea intră acum pe drumul restaurării. ARCEN, împreună cu noii proprietari privați, vor coordona transformarea ei într-un spațiu cultural contemporan, cu redeschiderea planificată pentru 2030 — exact la 100 de ani de la inaugurarea inițială. Aceste planuri originale surprind scara și vocația cinematografului — o amintire că spațiile culturale au fost gândite dintotdeauna să inspire, să adune și să conecteze comunități. (Facebook, Human Scale) Referințe - Cinema Marconi (Calea Griviței 137) – între cultură, modernism și renaștere (Bucureşti din Poveşti) - Cinematograful Marconi din București, Calea Griviței (Vatra MCP) - Cinema Marconi, restaurare de 10 milioane de euro (Puterea.ro) - ARCEN începe lupta pentru salvarea Cinema Marconi, o ruină uitată în inima Bucureștiului (Green Community) - Cinema Marconi a intrat în șantier: au început lucrările de punere în siguranță (Green Community) - Cinema Marconi: cinematograf Art Deco în lumea filmului mut din Bucureștiul interbelic (Patru Pereți) - Cinema Marconi — Reconstruim împreună (site oficial al proiectului de restaurare). - Un cinematograf modern (locuri în București… / blog) - Cinematograful Marconi din București, clădire veche de un secol, devine spațiu cultural (Curatorial) - De la ruină la spațiu cultural: cinematograful Marconi, un proiect comunitar cu miză urbană (Construct-Intelligence.ro) - ARCEN readuce la viațǎ Cinematograful MARCONI (Forbes România) - Un veac și jumătate de concursuri de arhitectură 1859-1990 (arhitectura-1906.ro) - Cinema Marconi (Facebook) - Cinema Marconi, arh. Constantin Cananău (Revista Arhitectura, 1926) - Fenomenul Art Deco in istoria Bucurestiului (Mihaela Gavriș) - [Dicționar, Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014] (volum tipărit) Mai 2024: ## Specialiști **Arhitectură:** Constantin Cananău Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/grivitei-137