# Tipografia Cartea Românească Adresă: Str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97 / Bd. Iancu de Hunedoara nr. 56-60, Sector 1, Cartierul Dorobanți, București An construcție: 1919 Tip ansamblu: Producție Tip clădire: 2-5 niveluri Stil arhitectural: Clădiri industriale Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic ## Descriere Ansamblul tipografic de pe actualul Bd. Iancu de Hunedoara / str. Grigore Alexandrescu a fost construit ca sediu al Tipografiei „Cartea Românească”, legată de editura cu același nume, înființată în 1919 prin fuziunea mai multor tipografii și edituri. În perioada comunistă, aceeași clădire apare menționată cu noua denumire de „Întreprinderea Tipografică 13 Decembrie 1918”, nume care face trimitere directă la greva și manifestația tipografilor din 13 decembrie 1918, ulterior canonizată simbolic ca Ziua Tipografilor. ## Articol Întreprinderea poligrafică „13 Decembrie” / Tipografia „Cartea Românească”, Strada Grigore Alexandrescu, București – ansamblu industrial-tipografic, menționat în dicționarele de arhitecți ca lucrare importantă a lui Jean Burcuș. Construcția apare în Arhiva UAR ca „Tipografia Grigore Alexandrescu – în spatele Tipografiei Cartea Românească, fosta tipografie «13 Decembrie»”. (Jean Burcuș – Arhiva de arhitectură) Dar, dat fiind că Jean Burcuș ar fi avut doar 23 de ani în 1919 - anul consemnat pentru construcția tipografiei, este de presupus că intervenția lui se referă la o reconstruire a unor clădiri existente, sau alte tipuri de lucrări. (n.r. 2025) Tipografia Cartea Românească Ansamblul tipografic de pe actualul Bd. Iancu de Hunedoara / str. Grigore Alexandrescu a fost construit ca sediu al Tipografiei „Cartea Românească”, legată de editura cu același nume, înființată în 1919 prin fuziunea mai multor tipografii și edituri (Rasidescu, Ioanițiu și fiii, Librăria Școalelor, Minerva etc.). În perioada comunistă, aceeași clădire apare menționată cu noua denumire de „Întreprinderea Tipografică 13 Decembrie 1918”, nume care face trimitere directă la greva și manifestația tipografilor din 13 decembrie 1918, ulterior canonizată simbolic ca Ziua Tipografilor. Fișa lui Jean Burcuș din Arhiva de Arhitectură reia acest istoric sub forma: „fosta Tipografie Cartea Românească, fostă "13 Decembrie", str. Grigore Alexandrescu – în spatele Tipografiei Cartea Românească”, confirmând succesiunea celor două denumiri pentru același ansamblu industrial-tipografic. Data construcției și contextul fondării Atât articolul SOS Patrimoniu, cât și materialele despre patrimoniul industrial (preluate de industrial-heritage.ro și de presă) precizează că Tipografia „Cartea Românească” a fost construită în 1919. Această dată se corelează cu istoria editurii Cartea Românească, fondată în 1919, când noile ateliere tipografice au avut nevoie de un sediu modern, cu utilaje grele, în zona de nord a orașului. Wikipedia și site-ul actual al editurii confirmă că societatea editorială se înființează oficial în 1919, prin fuziunea mai multor edituri și tipografii mai vechi. Localizarea ansamblului este dată, în sursele actuale, ca Bd. Iancu de Hunedoara nr. 56–60 și str. Grigore Alexandrescu nr. 89–97, sector 1, ceea ce corespunde frontului actual al complexului Metropolis Center (hotel, birouri, spații comerciale) care a încorporat și fațadele vechii tipografii. Evoluția clădirii și transformări ulterioare Clădirea a funcționat inițial ca Tipografia „Cartea Românească”, considerată una dintre cele mai importante tipografii bucureștene ale perioadei interbelice. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ansamblul este grav avariat; o fotografie din arhiva Agerpres arată „clădirea tipografiei Cartea Românească avariată după bombardamentul german din 23 august 1944”. După 1948, odată cu naționalizarea întreprinderilor, tipografia devine „Întreprinderea Tipografică 13 Decembrie 1918” / „13 Decembrie”, denumire legată de comemorarea grevei tipografilor din 13 decembrie 1918. Blogul „Orașul lui Bucur” notează explicit: „Clădirea ‘Cartea Românească’ situată pe Șos. Bonaparte a devenit în perioada de ‘democrație populară’ Întreprinderea Tipografică ‘13 decembrie 1918’ de pe B-dul Ilie Pintilie”. În a doua jumătate a secolului XX, ansamblul funcționează ca tipografie de stat și depozit de carte. SOS Patrimoniu (preluând informații de la industrial-heritage.ro) consemnează că tipografia a funcționat ulterior ca depozit de carte până în 2003, când activitatea a fost întreruptă și imobilul vândut. În 2005, un ordin al Ministerului Culturii (publicat în Monitorul Oficial, referit de monitoruljuridic.ro) dispune declasarea parțială a imobilului „Tipografia Cartea Românească” de pe bd. Iancu de Hunedoara 56–60, în contextul pregătirii reconversiei sale imobiliare. Între 2007 și 2009, vechea tipografie este integrată în proiectul Metropolis Center: HotNews descrie clădirea drept „cea mai veche tipografie din București, transformata în hotel de 4 stele, birouri și centru comercial”, subliniind că din ansamblul original au rămas fațada de cărămidă spre Bd. Iancu de Hunedoara și corpul administrativ restaurat, restul volumelor fiind înlocuite de noua construcție. Metropolis Center Metropolis Center este un ansamblu multifuncțional de birouri, spații comerciale și apartamente în regim de hotel, realizat pe amplasamentul fostei tipografii „Cartea Românească” / „13 Decembrie”, pe bd. Iancu de Hunedoara 56–60 și str. Grigore Alexandrescu 89–97, în zona extinsă de business dintre Piața Victoriei și Piața Romană. Clădirea actuală păstrează fațada istorică din cărămidă aparentă a tipografiei și o casă rezidențială de mici dimensiuni din același ansamblu, integrate într-un complex contemporan cu spațiu public deschis spre bulevard (piațetă) și corpuri noi de birouri și locuire. În literatura de specialitate apare o dublă atribuire a proiectului: - un studiu internațional de arhitectură creditează birourile 100P și Bureau XII drept arhitecți ai Metropolis Centre, cu o arie construită de aproximativ 27.000 m² și an de referință 2010; proiectul este descris ca o combinație de birouri, aparthotel și spații comerciale, cu accent pe integrarea ansamblului tipografiei istorice și crearea unei piațete publice la bulevard. - o fișă profesională românească indică faptul că proiectul a fost condus de arh. Letiția Bărbuică (Head Made Architecture), arh. Peter Torniov și arh. Stefan Petkov în cadrul biroului Plus Arhitectura (dizolvat în 2011), cu program mixt, păstrarea fațadei tipografiei și a unei vile din cărămidă aparentă și organizarea funcțiunilor birouri–locuire pe axa nord–sud. Rezultă o colaborare între o echipă internațională și una locală, cu obiectivul principal de a obține o „simetrie elegantă între vechi și nou”: fațada industrială și vila veche rămân ca elemente identitare la stradă, în timp ce în adâncime sunt dezvoltate volume noi de birouri și locuire, cu logii, retrageri și terase menite să fragmenteze scara clădirii și să o racordeze la țesutul urban înconjurător. Dezvoltator, proprietar și cronologie Proiectul Metropolis Center a fost dezvoltat după 2003, în urma vânzării ansamblului tipografiei „Cartea Românească”, care funcționase ca depozit de carte până în acel moment. Clădirea multifuncțională a fost dezvoltată de grupul Soravia din Austria și inaugurată în jurul anului 2008, după un proces de reconversie și extindere a ansamblului industrial existent. Investiția totală este estimată la aproximativ 38 de milioane de euro și include birouri de clasă A, galerie comercială și aparthotel de patru stele, plus parcare subterană. În 2016, complexul de birouri Metropolis Center a fost achiziționat de fondul de investiții PPF Real Estate (grup ceh), care apare și ca operator al clădirii în prezent. Sursele tehnice și imobiliare descriu Metropolis Center ca un complex de birouri de clasă A, cu următoarele caracteristici esențiale: - funcțiuni: birouri, galerie comercială la parter, aparthotel, parcare subterană; - regim de înălțime: 2S + parter + 7 etaje; - suprafețe: peste 11.000 m² birouri și aproximativ 2.000 m² spații comerciale, totalul suprafețelor utile/închiriabile fiind estimat în jurul a 18.700 m² în unele fișe tehnice; - parcare subterană cu circa 186 de locuri, acces auto din bd. Iancu de Hunedoara și ieșire spre str. Grigore Alexandrescu; - compartimentări preponderent open-space, cu pardoseală înălțată și tavane suspendate, ferestre care se deschid și posibilitatea de compartimentări flexibile pe etaj; - sistem de climatizare cu patru conducte, ventilație mecanică, Building Management System, generator de urgență, sistem complet de detecție și stingere incendiu, control de acces și supraveghere video; - elemente de eficiență energetică: fațadă ventilată, echipamente moderne de climatizare, posibilă certificare BREEAM în documentația comercială; - facilități la parter și în imediata vecinătate: supermarket, cafenea, restaurant, servicii de proximitate, plus acces rapid la mai multe linii de tramvai, autobuz și stații de metrou (Piața Victoriei, Piața Romană, Ștefan cel Mare). Un studiu istoric de arhitectură industrială arată că, în 1921, fabrica a fost reconfigurată de arhitectul I. Al. Davidescu, care a organizat un ansamblu cu corp principal S+P+2 etaje, fațadă din cărămidă aparentă, ritmată de panouri tencuite și brâuri orizontale, cu un ceas și sigla tipografiei la coronament. Volumul principal adăpostea tiparul propriu-zis, subsolul fiind rezervat depozitelor de hârtie și vestiarelor, parterul mașinilor de tipar, etajul întâi compunerii, atelierului fotografic și zincografiei, iar etajul doi legătoriei și papetăriei. Același studiu descrie o dotare tehnică impresionantă pentru epocă: mașini de compunere mecanică, rotative mari și mici, secții de plicuri, cartonaje, litografie, laborator de radio, toate alimentate de un motor diesel de 360 CP, ceea ce explică și scara specială a halelor industriale. Reclamele interbelice ale tipografiei enumerau servicii extinse de litografiere, legătorie, stereotipie, galvanoplastie, cromo- și foto-litografie, zincografie și alte lucrări de arte grafice. Clădirea tipografiei a fost grav avariată la bombardamentul din august 1944, fapt documentat fotografic în arhiva de presă, dar a continuat să funcționeze și în perioada postbelică. După naționalizare, unitatea a primit numele „13 Decembrie 1918”, în memoria grevei tipografilor, denumire care apare ulterior și în documente oficiale și în literatura memorială. În 2005, un ordin al Ministerului Culturii a dispus declasarea parțială a imobilului „Tipografia Cartea Românească” de pe bd. Iancu de Hunedoara 56–60, gest care a deschis calea reconversiei imobiliare prin proiectul Metropolis Center, cu păstrarea fațadei principale și a unei părți a ansamblului ca elemente de identitate urbană. Referințe - Patrimoniul industrial bucureștean între recunoaștere, conservare și valorificare (Florentina Cristina Merciu) - Jean Burcuș – Arhiva de arhitectură (Arhiva de arhitectură) - Jean Burcuș – fișă arhivă UAR și date biografice (Arhiva de arhitectură) - Lucrări de conservare și restaurare a fațadelor din cărămidă aparentă ale imobilului din strada Grigore Alexandrescu, nr 89-97 (Anuala de Arhitectură 2010) - Tipografia „Cartea Românească” – 13 Decembrie (Galerie FOTO) (SOS Patrimoniu) - Vechea tipografie din Șoseaua Bonaparte (Jurnalul) - BOMBARDAMENT GERMAN – TIPOGRAFIA „Cartea Românească” – 1944 (AGERPRES Foto) - Editura Cartea Românească – 100 (România literară) - Editura CARTEA ROMÂNEASCĂ – prezentare (Editura Cartea Românească) - Metropolis Center (Wikipedia) - Metropolis Centre / Bureau XII + 100P (ArchDaily) - Ansamblul Metropolis Center (Head Made Architecture) - Metropolis Center – site oficial (Metropolis Center / PPF Real Estate) August 2023: ## Specialiști **Arhitectură:** Jean Burcuș (reconstruire?); Ion A. Davidescu (reconfigurare 1921); Josef Geggerle (cantina, 1923); Georgeta Gabrea (Tănase), Artvision Design (conservare fațade 2004); Ionel Gâtlan, Artvision Design (conservare fațade 2004); Mihai Simionescu, Artvision Design (conservare fațade 2004); Andrei Voinea, Artvision Design (stud. arh. conservare fațade 2004); Letiția Bărbuică, Head Made Architecture (Metropolis Center 2008); Ruxandra Nemțeanu (studiu istorico-arhitectural) Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/grigore-alexandrescu-89-97