Era o terasă de vară aici, până prin 2000, când Kera Calița (doamna Aurora Nicolau, care locuiește în apropiere) a acoperit-o cu construcția actuală, concepută arhitectural să sugereze un han din vechime, pentru a face Locanta Jariștea. Vizavi, la George Georgescu 48, era cunoscutul restaurant Bumbești.
*
Casa „Petre Hanciu”
Imobilul cunoscut sub numele de Casa „Petre Hanciu” este situat pe strada George Georgescu nr. 50, arhivele consemnând adresa inițială pe Calea Rahovei nr. 96. Informațiile documentare sunt însă sărace în privința istoricului vilei. Construită în anul 1924, în perioada de emulație care a urmat făuririi României Mari, clădirea are parter, două etaje și mansardă. A servit atât ca locuință de raport, cât și ca sediu de firmă de avocatură. Primul proprietar este menționat ca fiind filosoful Mircea Eliade, asociat cu Frideman.
Cel mai important moment din istoria imobilului l-a reprezentat naționalizarea, survenită după război, la începutul regimului comunist. Proprietarul de atunci, P. Hanciu, a dat numele vilei. De-a lungul timpului, imobilul a suferit numeroase intervenții. Nu există urmași cunoscuți ai proprietarilor. În prezent, aici locuiește doamna Laura Nicolau, președinta societății „Kera Calița”, proprietara „Locantei Jariștea”, situată în vecinătatea vilei. Aceasta speră în sprijinul autorităților pentru a reconstrui, pe amplasamentul actualului local, un han care ar continua tradiția celui existent aici în secolul al XVII-lea – hanul Golescu. Înainte de război, pe acest loc se afla casa Nirecher, menționată și de doctorul Ferrati, medic al lui Constantin Brâncoveanu. Vila nu figurează pe lista monumentelor istorice.
Zona în care se află imobilul are o istorie bogată. Primul istoric care a descris acest perimetru a fost Ionescu-Gion, în lucrarea „Podul Calicilor”. Denumirea inițială a arterei a fost „Calea Craiovei”. De-a lungul timpului, cartierul a fost organizat în mai multe mahalale, printre care Mahalaua Antim, Mahalaua „Sfântul Spiridon cel Nou”, Mahalaua „Sf. Ilie” și Mahalaua „Sf. Nicolae din Prund”, biserica omonimă existând și astăzi.
Această parte a orașului era locuită în special de populație săracă, adesea marcată de diferite infirmități – ciungi, șchiopi sau orbi. Potrivit lui N. Vătămanu și P.I. Cernovodeanu, prima mențiune a „calicilor” datează din 1639. Inițial era folosit termenul „mișel”, ulterior înlocuit cu „calic”, desemnând persoane lipsite de mijloace materiale. După anul 1697, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, aceștia au fost scoși în afara orașului și repartizați pe lângă mănăstiri, dispărând treptat în zonele viticole și în „Țigănia Mitropoliei”.
În documente apar și nume sugestive pentru această categorie socială: Lisandru Ologul, Simion Ciungul, Radu Orbul, Tudor Gură-Stricată sau Antimia Surda. La începutul secolului XX, din rondul „11 Iunie” s-a dezvoltat „Grădina de sub Mitropolie”, din care derivau grădini precum Pariziana, Suzana sau Ionisiana. În apropiere, pe bulevardul Regina Maria, se afla grădina Gramont, loc cunoscut pentru luptele între turci.
Mitologia populară asociată acestei zone este deosebit de bogată și reflectă un univers de credințe și obiceiuri specifice mahalalelor bucureștene. În tradiția populară, cerșetorul era considerat un trimis al lui Dumnezeu, care, împreună cu Sfântul Petru, umbla deghizat pentru a încerca milostenia oamenilor. Persoanele cu infirmități erau adesea interpretate simbolic: omul pocit era asociat cu forțe malefice, șchiopul cu un spirit nocturn avertizor, iar piticul era considerat conducătorul duhurilor rele. Chiorul simboliza puterea magică, iar ciungul era văzut ca un mediator între oameni.
Țiganii au coexistat cu ceilalți locuitori ai zonei până în prezent, contribuind la cultura locală prin practicile de ghicit și vrăjitorie. Un episod aparte este consemnat pentru anul 1802, când cerșetorii, conduși de Melamos, ar fi preluat controlul orașului pentru 40 de zile, intenționând să-l incendieze asemenea Romei lui Nero. Revolta a fost înăbușită de Alexandru Suțu, domnul Moldovei. (Gabriel Ciotoran)
Referințe:
Iunie 2024:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.