Garajul Auto Palace Ciclop

Garajul Auto Palace Ciclop

Terenul Bragadiru de pe Bulevardul I.C. Brătianu nr. 42

Garajul Ciclop a fost ridicat pe un teren care, la începutul secolului XX, aparținea industriașului Dumitru Marinescu Bragadiru (1842-1915), fondatorul fabricii de bere de pe Calea Rahovei și unul dintre cei mai bogați oameni din România vremii. Proprietatea era situată pe Bulevardul Ion C. Brătianu nr. 42, la colțul cu Strada Clemenței, actuala stradă C.A. Rosetti, și cuprindea teren și construcții pe o suprafață de aproximativ 3.600 mp. Bulevardul, deschis în etape în primele decenii ale secolului XX, era încă o arteră în formare, cu curți mari și case joase, departe de imaginea de ax modern pe care avea să o capete în perioada interbelică.

După moartea lui Dumitru Marinescu Bragadiru, în 1915, averea a trecut la urmașii săi. Din 1923, moștenitorii au devenit proprietari în indiviziune ai imobilului de pe Bulevardul I.C. Brătianu nr. 42, compus din clădire și teren. Familia, care mai deținea Palatul Bragadiru și fabrica de bere de pe Calea Rahovei, a dat lotul în exploatare unor societăți care se obligau să ridice clădiri noi. Acest model, închirierea terenului cu obligația de a construi, stă la originea Garajului Ciclop, iar ulterior și a Blocului Scala, ridicat pe colțul aceleiași proprietăți.

Școala de sericicultură și țesătorie

Înainte de apariția garajului, pe aceeași adresă, Bulevardul I.C. Brătianu nr. 42, funcționa Școala de sericicultură și țesătorie, instituție de învățământ profesional pentru fete, aflată sub patronajul principesei Maria, devenită regină în 1914. Școala ocupa partea de teren de la colțul cu Strada Clemenței. În 1913, directoarea școlii era Elena Frunzeanu. Cursurile durau trei ani și cuprindeau sericicultură, tehnologie, aritmetică și contabilitate, filatul gogoșilor și vopsitul diverselor textile, cu o componentă teoretică și una practică. Școala funcționa ca externat, iar elevele trebuiau să aibă cel puțin 12 ani, ulterior 14 ani, și cursul primar absolvit.

Școala își prezenta periodic lucrările în expoziții publice. În 1916, expoziția de sfârșit de an a fost organizată în Palatul Ateneului, în sala bibliotecii, cu participarea reginei Maria, toate obiectele expuse fiind scoase la vânzare. În 1928, cu ocazia celui de-al X-lea Congres internațional al profesorilor și profesoarelor secundare, Alexandrina Thorand a amenajat în localul școlii, la colțul cu Strada Clemenței, o expoziție de industrie casnică, cu țesături și cusături românești. Școala a funcționat la această adresă cel puțin până în 1931, când anunțurile de admitere o plasau pe Bulevardul Take Ionescu nr. 2.

Schimbarea numelui și a numerotației bulevardului

Bulevardul a purtat numele Ion C. Brătianu începând din 1913. În 1931 a fost redenumit Take Ionescu, iar din 1948 poartă numele General Gheorghe Magheru. Odată cu redenumirea din 1931 s-a schimbat și numerotarea: anunțul de admitere al Școlii de sericicultură din acel an precizează explicit adresa „B-dul Take Ionescu No. 2 (fost B-dul I.C. Brătianu No. 42)”. Același număr vechi, 42, acoperea de fapt întreg terenul Bragadiru, deci atât școala de la colț, cât și garajul. După 1931, garajul apare în presă pe Bulevardul Take Ionescu nr. 6 și nr. 8, de unde provine adresa actuală, Bulevardul General Gheorghe Magheru nr. 6-8.

Distincția este importantă pentru interpretarea documentelor de epocă. Mențiunile de la începutul secolului XX referitoare la Bulevardul I.C. Brătianu nr. 42 privesc școala de la intersecția cu Strada Clemenței, iar cele de după 1928 pot privi fie școala, fie Garajul Ciclop. Pe locul ocupat de școală, la colțul cu Strada C.A. Rosetti, s-a construit în 1938 Palatul Scala, cu cinematograful omonim, proiectat de arhitectul Rudolf Fränkel. Astăzi, Garajul Ciclop și Blocul Scala sunt tratate ca un singur ansamblu imobiliar, aflat în proprietatea moștenitorilor familiei Bragadiru.

Construcția și arhitectura Garajului Ciclop

Societatea cu emblema „Ciclop”

Numele clădirii nu provine de la familia Bragadiru, ci de la societatea care a construit-o și a exploatat-o. În 1927, la grefa Tribunalului Ilfov, secția I comercială, s-a înregistrat o societate în comandită simplă sub firma „W. Becker, J. Pauker, T. Petit, Jupiter-Petrol & Co.”, cu emblema „Ciclop”. Asociații comanditați erau W. Becker, J. Pauker, T. Petit, societatea Jupiter Petrol și firma Grossman și Fiul, iar asociații comanditari erau C. Pedrazzoli și L. Herman. Obiectul societății era comerțul de automobile și accesorii, exploatarea de garaje, vânzarea de benzină și ulei și reprezentanțele auto. Sediul era pe Bulevardul Brătianu nr. 42, iar durata societății era stabilită la 20 de ani, cu prelungire automată.

Actul constitutiv prevedea că societatea se angajează numai prin semnătura colectivă a tuturor asociaților comanditați, aplicată sub emblema „Ciclop”, scrisă de mână, imprimată sau aplicată cu ștampila. Beneficiile și pierderile se împărțeau proporțional cu participațiile, cea mai mare cotă, de 29%, revenind lui J. Pauker, urmat de W. Becker și T. Petit, cu câte 21,5%, de Jupiter Petrol, cu 15%, și de firma Grossman și Fiul, cu 6,5%. Emblema „Ciclop” a devenit astfel numele garajului, iar ulterior al întregii clădiri, cunoscută în epocă drept „Auto Palace Ciclop”, „Garajul Ciclop”, „Auto Garajul Ciclop” sau „Palatul Ciclop”.

Contractul de închiriere din 1928

La 8 martie 1928, moștenitorii Bragadiru au semnat contractul de închiriere cu societatea „Ciclop” pentru „o parte din imobilul situat în Bulevardul Brătianu 42”. Contractul, înregistrat în buletinele de închirieri ale anului pe numele lui Dimitrie Bragadiru și al Societății Ciclop, obliga societatea chiriașă să construiască pe teren o clădire din beton armat cu patru etaje și subsol, pe o suprafață de aproximativ 1.350 mp. Clădirea a fost recepționată și dată în folosință la 29 aprilie 1930. Rolul familiei Bragadiru a fost, prin urmare, cel de proprietar al terenului și de locator, nu de investitor sau constructor, așa cum apare în unele articole de presă recente.

Existența societății din 1927 explică prezența garajului pe acest amplasament înainte de semnarea contractului de închiriere. Încă din ianuarie 1928, Societatea Română de Automobile „Marmon” își avea sediul pe Bulevardul I.C. Brătianu nr. 42, iar în același an reclamele „Auto Garajului Ciclop” ofereau boxe și hale de închiriat. Un articol din 1929 din „Revista generală ilustrată” menționa „ridicarea garajului Ciclop” în anul precedent. Cel mai probabil, societatea a început exploatarea garajului în construcțiile existente pe lot sau în primele niveluri finalizate, înainte de recepția finală din aprilie 1930.

Anul 1923 din Lista Monumentelor Istorice

Lista Monumentelor Istorice, placa de monument istoric montată pe fațadă și volumul lui Douglas MacKenzie indică pentru Garajul Ciclop anul 1923. Documentele consultate nu susțin această datare. Singurul eveniment documentat din 1923 este intrarea moștenitorilor lui Dumitru Marinescu Bragadiru în proprietatea indiviză a imobilului de pe Bulevardul Brătianu nr. 42. Societatea cu emblema „Ciclop” a fost înregistrată în 1927, contractul de închiriere care obliga la construirea clădirii a fost semnat în martie 1928, iar recepția a avut loc în aprilie 1930. Presa din 1929 vorbea despre ridicarea garajului ca despre un eveniment al anului precedent. Anul 1923 pare, așadar, preluat din actele de proprietate ale terenului, nu din cronologia construcției.

Arhitectul și constructorul

Proiectul clădirii este atribuit arhitectului Constantin Iotzu (1884-1962). Născut la Crușova, în Macedonia, Iotzu a absolvit Școala Națională de Arhitectură din București în 1909, a fost discipol și colaborator al lui Ion Mincu, profesor din 1920 și decan al Facultății de Arhitectură între 1940 și 1944. Opera sa cuprinde clădiri publice în stil neoromânesc, precum Casa Corpului Didactic și Palatul Ministerului Justiției din București sau Casa Armatei din Brașov. Garajul Ciclop reprezintă o lucrare diferită în cariera sa, o clădire utilitară din beton armat, cu fațadă art deco, adaptată unei funcțiuni noi pentru oraș.

Placa de monument istoric de pe fațadă indică drept autor al clădirii pe inginerul Elie Radu (1853-1931), una dintre figurile principale ale ingineriei românești de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Absolvent al Universității din Bruxelles, profesor la Școala Națională de Poduri și Șosele și membru de onoare al Academiei Române din 1926, Elie Radu a promovat utilizarea betonului armat în poduri și clădiri publice. Între lucrările sale se numără podurile din beton armat peste Jiu, Olt și Argeș, fundația Palatului Ministerului Lucrărilor Publice și captările de apă de la Bragadiru pentru alimentarea Bucureștiului. A murit la 10 octombrie 1931, la un an și jumătate după darea în folosință a garajului.

Structura și organizarea interioară

Garajul Ciclop are structura de rezistență realizată integral din beton armat și este menționat frecvent ca primul imobil din Europa ridicat cu un sistem antiseismic pe role. Tot el este considerat prima parcare supraetajată din România. Interiorul este organizat în jurul unui atrium care se desfășoară pe înălțimea a patru etaje, acoperit cu un luminator din sticlă care aduce lumina naturală pe toate nivelurile. Pe laturile atriumului sunt amplasate două rampe pentru accesul automobilelor la etaje, iar la colțurile acestuia se află trei case de scări și două ascensoare.

În forma inițială, clădirea avea cinci niveluri: subsolul, cu spații de parcare și spații tehnice, parterul, cu spații comerciale și un atelier auto de mari dimensiuni, și patru etaje cu locuri de parcare și spații tehnice. Fațada principală, cu o lungime de aproximativ 100 m spre bulevard, are o compoziție art deco, bazată pe ritmul repetitiv al ferestrelor încadrate de pilaștri, întrerupt la partea superioară de registrele ultimelor două etaje, tratate în retragere. Din 1928, ansamblul se integra în transformarea bulevardului, alături de blocurile și hotelurile din beton armat ridicate în aceeași perioadă: Hotelul Lido, Hotelul Ambasador, Blocul Carlton și Cinematograful ARO, azi Patria.

Cafeneaua din 1938 și supraetajarea din 1940

În 1938 s-a eliberat autorizația de construire pentru amenajarea unei cafenele la parter, cu vedere spre atelierele auto din interior. Soluția valorifica tocmai caracterul neobișnuit al clădirii, în care activitatea de întreținere a automobilelor devenea spectacol pentru clienții cafenelei. Amenajarea a coincis cu ridicarea Palatului Scala pe colțul vecin, care a întregit frontul de pe Bulevardul Take Ionescu între Strada C.A. Rosetti și Strada Pictor Arthur Verona.

În 1940 au fost adăugate două niveluri noi, etajele 5 și 6, destinate birourilor. Supraetajarea a schimbat profilul clădirii, care a devenit una cu funcțiuni mixte: garaj și atelier la nivelurile inferioare, spații comerciale la parter și birouri la ultimele etaje. Cele două etaje noi au fost tratate în retragere față de planul fațadei, astfel încât se disting de corpul inițial. Regimul de înălțime rezultat, subsol, parter și șase etaje, este cel păstrat și astăzi. Clădirea este situată între două monumente istorice, Hotelul Ambasador și Blocul Scala, și face parte din zona construită protejată a bulevardului modernist Magheru.

„Palatul Ciclop” în Bucureștiul interbelic

Garajul și reprezentanțele auto

Funcțiunea de bază a clădirii a fost cea de garaj. În 1928, „Auto Garajul Ciclop” de pe Bulevardul I.C. Brătianu nr. 42 închiria boxe și hale pentru automobile și oferea benzină și ulei la orice oră din zi și din noapte. Tot aici își avea sediul Societatea Română de Automobile „Marmon”, reprezentanța generală pentru România a mărcii americane Marmon. La ședința consiliului de administrație din 18 ianuarie 1928, Dorin Kastriș a fost cooptat ca administrator-delegat, Dan Enășescu a fost numit director începând cu 1 ianuarie 1928, iar inginerul Ion E. Bujoi a fost cooptat în consiliu. Reclamele societății prezentau modelele „Little Marmon” și „Model 78”, cu motoare cu 8 cilindri în linie.

În anii următori, clădirea a găzduit și alte firme din domeniul automobilelor. În 1931 s-a deschis aici showroom-ul reprezentanței Citroën. În 1932, Romania Motors funcționa pe Bulevardul Take Ionescu nr. 8, la „Garajul Ciclop”, iar societatea anonimă română de automobile SARAL își avea sediul pe Bulevardul Take Ionescu nr. 6, în „palatul Ciclop”, unde consiliul de administrație convoca adunarea generală a acționarilor din 25 iunie 1932. Prezența acestor firme confirmă rolul clădirii ca principal centru al comerțului auto din București la începutul anilor ’30.

Restaurant, magazine și birouri

Pe lângă activitatea auto, clădirea a găzduit funcțiuni comerciale variate. În 1930, Restaurantul Ciclop funcționa la etajul II, pe Bulevardul Brătianu nr. 42. În clădire funcționau spații comerciale, între care magazinul de mobilă Lindeman. Varietatea acestor funcțiuni a făcut ca bucureștenii să perceapă clădirea, după caz, ca garaj, magazin, cafenea sau „palat”, denumire folosită frecvent în presa vremii. Un articol din 1929 din „Revista generală ilustrată” descria transformarea rapidă a Bulevardului I.C. Brătianu, care „până acum un an-doi somnola”, și enumera evenimentele recente: exproprierea, deschiderea și alinierea bulevardului, ridicarea garajului Ciclop, transformarea casei Marghiloman și pregătirea construcției de pe terenul de 5.000 mp al profesorului dr. Constantin Angelescu, cu fațade spre bulevard și Strada Franklin, unde avea să se ridice Hotelul Lido. În același an, un alt articol, „Marile bulevarde ale Bucureștilor”, numea clădirea „palatul Ciclop” și o prezenta drept „un adevărat monument” și reper al modernizării, comparând viitorul bulevard cu Kärntner Straße din Viena, Unter den Linden din Berlin și marile bulevarde pariziene.

Expozițiile din anii ’30

Spațiile ample ale clădirii au fost folosite pentru expoziții. Cea mai cunoscută a fost Expoziția Modei, organizată de agenția de publicitate Rudolf Mosse S.A., sub patronajul Uniunii Camerelor de Comerț și de Industrie, prezentată drept prima manifestare de acest tip din România. Expoziția a ocupat două etaje ale Palatului Ciclop de pe Bulevardul Take Ionescu și a fost deschisă între 12 decembrie 1931 și 10 ianuarie 1932, zilnic între orele 10 și 20. Presa a consemnat că la inaugurare, deși deschiderea era anunțată pentru ora 11, sute de vizitatoare umpleau deja saloanele, iar în prima zi standurile au fost văzute de câteva mii de persoane. În aceeași perioadă, clădirea a găzduit și expoziția „Cum să fie căminul meu?”. Asemenea manifestări au transformat garajul într-un spațiu public de prezentare, utilizare reluată după 2015 prin evenimentele culturale organizate în clădire.

Litigiul dintre asociați din 1937

În 1937, societatea „Ciclop” a ajuns în fața Tribunalului Comercial Ilfov, secția a V-a. Inginerul L. Hermann, unul dintre asociații comanditari, intentase o acțiune de dizolvare a societății, iar inginerul Carlo Pedrazzoli, domiciliat pe Strada Doctorand Iosef nr. 24, a cerut numirea unui sechestru judiciar care să administreze averea societății până la soluționarea procesului. Cererea a fost îndreptată împotriva societății în comandită simplă formate atunci din W. Becker, Jean Pauker, Th. Petit, Solomon Grossmann, Adolf Grossmann și B. Grozea, cu emblema „Ciclop”, cu sediul declarat tot pe Bulevardul Brătianu nr. 42, deși bulevardul fusese redenumit în 1931.

Pârâții au invocat inadmisibilitatea cererii, cu argumentul că afacerea se baza pe experiența comercială a conducătorilor ei și că un administrator numit de instanță, fără pricepere în domeniu, ar fi păgubit întreprinderea. Tribunalul a însușit acest punct de vedere și a respins cererea lui Carlo Pedrazzoli. Litigiul arată că, la zece ani de la înființare, componența asociaților se modificase, prin intrarea lui Solomon și Adolf Grossmann și a lui B. Grozea, iar conducerea garajului rămăsese în mâinile fondatorilor Becker, Pauker și Petit.

De la naționalizare la prezent

Perioada comunistă

Garajul Ciclop a fost naționalizat în 1950. Clădirea și-a păstrat în linii mari funcțiunea de garaj și parcare, rămânând un punct important pentru șoferii și taximetriștii din zona centrală. În clădire au continuat să funcționeze restaurante și cafenele. Pentru moștenitorii familiei Bragadiru, perioada a însemnat pierderea întregii averi: fabrica de bere de pe Calea Rahovei, Palatul Bragadiru și imobilul de pe Bulevardul Magheru au fost confiscate, iar mai mulți membri ai familiei au fost arestați. Clădirea nu a suferit transformări structurale majore în această perioadă, însă lipsa lucrărilor de întreținere și de consolidare a dus la degradarea progresivă a construcției. Atriumul, rampele și fațada art deco s-au păstrat, ceea ce a permis ulterior includerea imobilului în Lista Monumentelor Istorice.

Retrocedarea

După 1990, moștenitorii Bragadiru au cerut restituirea proprietății. În 2001, Garajul Ciclop a fost retrocedat parțial, prin decizia Primăriei Generale a Municipiului București, condusă atunci de Traian Băsescu. Faptul că imobilul a fost retrocedat moștenitorilor arată că, la data naționalizării, construcția ridicată de societatea „Ciclop” figura în proprietatea familiei Bragadiru, proprietara terenului. Restituirea integrală, în proporție de 100%, a fost obținută în 2015, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, după mai mulți ani de procese. Proprietatea se împarte între șase moștenitori, familia fiind reprezentată public de Yvette Fulicea, stră-strănepoată a lui Dumitru Marinescu Bragadiru și fost director al Institutului Cultural Român de la Paris. Familia a recuperat în aceeași perioadă și zona care se întinde până la Blocul Scala, astfel încât ansamblul de pe frontul Bulevardului Magheru dintre Strada C.A. Rosetti și Strada Pictor Arthur Verona se află din nou în proprietatea urmașilor Bragadiru. Imobilul a continuat să fie administrat de o societate privată, care a menținut funcțiunea de parcare și a găzduit evenimente culturale.

Monument istoric cu risc seismic

Garajul Ciclop este monument istoric de interes local și face parte din zona construită protejată a Bulevardului Magheru. În 2016, clădirea a fost încadrată în clasa I de risc seismic, în categoria construcțiilor care prezintă pericol public, ceea ce a dus ulterior la închiderea ei. Orice lucrare de consolidare sau reabilitare necesită aviz de la Ministerul Culturii și trebuie să respecte arhitectura originală a clădirii. În 2022, Primăria Sectorului 1 a anunțat intenția de a expropria sau cumpăra mai multe monumente istorice degradate din sector, între care și Garajul Ciclop, pentru a le consolida și restaura. În mai 2015, imediat după retrocedarea integrală, clădirea a găzduit a doua ediție a Pavilionului de Artă București – Art Safari, eveniment care a atras aproximativ 20.000 de vizitatori. Expoziția a folosit atriumul, rampele și nivelurile de parcare ca spații de prezentare, readucând clădirea în atenția publicului.

Scoaterea la vânzare și proiectele de conversie

Din 2017, moștenitorii au scos imobilul la vânzare, prin divizia imobiliară Artmark Historical Estate a casei de licitații Artmark și, ulterior, prin alte agenții. Garajul Ciclop poate fi vândut separat sau împreună cu Blocul Scala, ca parte a aceluiași ansamblu. Materialele de prezentare evidențiază frontul de aproximativ 100 m spre Bulevardul Magheru și posibilitatea unei conversii pentru funcțiuni comerciale, rezidențiale, culturale sau hoteliere. Potențialul clădirii a fost analizat și în mediul academic. Proiectul de diplomă „Conversia Garajului Ciclop”, elaborat de Diana Popescu (Trif) la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, sub coordonarea lectorului dr. arh. Andrei Eugen Lakatos, propune păstrarea accesului auto până la etajul 4 pe una dintre rampe și transformarea celeilalte în rampă pietonală. Proiectul prevede spații publice la primele niveluri, birouri pentru industriile creative la etajele 5 și 6 și locuințe într-o supraetajare care să completeze frontul bulevardului, cu modificări minime la nivelul fațadei originale.

*

Garajul Ciclop de pe bulevardul Magheru 6-8 din București are o istorie specială și este legată de numele lui Dumitru Marinescu Bragadiru, al doilea cel mai bogat român din perioada interbelică. Dumitru Bragadiru, al doilea cel mai bogat român de la acea vreme și unul dintre cei mai înstăriți industriași europeni, avea o mulțime de proprietăți în București, iar una dintre acestea era terenul de pe bulevardul Magheru de la numărul 42, pe colț cu strada C.A Rosetti. Acest teren avea să fie dat în chirie în 1928 către Societatea Comanditară CICLOP, care prin contract se obliga să ridice aici o clădire de mari dimensiuni, realizată din beton armat, cu 4 etaje și subsol, cu o suprafață de circa 1.350 metri pătrați. Clădirea avea să fie realizată în puțin peste doi ani, fiind dată în folosință la data de 29 aprilie 1930. Astfel, o șosea obișnuită din centrul orașului s-a transformat în câțiva ani și a devenit unul dintre „furnicarele” Bucureștiului, fapt prezentat și în 1929 în „Revista generală ilustrată”. Datorită aspectului impunător și a mulțimii de lucruri pe care le găzduia, Ciclop era pentru unii garaj, pentru alții cafenea, magazin sau chiar palat. De aici bucureștenii puteau să își cumpere mobilă, de la magazine precum Lindeman, să meargă la expoziții precum „Cum să fie căminul meu?” sau „Expoziția Modei”. Acum, garajul Ciclop ii apartine lui Yvette Fulicea, stră-strănepoata lui Bragadiru.

*

GARAJUL AUTO PALACE CICLOP, Bulevardul General Gheorghe Magheru nr. 6-8, arhitect Constantin Iotzu, 1923; Garajul Ciclop a fost un proiect al moștenitorilor lui Dumitru Marinescu Bragadiru. Probabil a doua cea mai bogată familie din țară în anii ’20, ei dețineau, printre altele, și fabrica de bere Bragadiru (numită mai târziu Rahova), o altă moștenire industrială și bijuterie arhitecturală lăsată în paragină. Construit pentru a ține pasul cu numărul tot mai mare de mașini într-un oraș din ce în ce mai prosper, Garajul Ciclop a fost una dintre primele parcări multietajate din Europa și prima clădire dotată cu un sistem anticutremur cu role și o structură din beton armat. Ironia face ca în prezent garajul să fie închis din cauza riscului seismic de clasa I. Clădirea a făcut obiectul unui contract de închiriere în 1928, fiind dată în folosință doi ani mai târziu. Garajul cuprindea, pe lângă zonele cu parcări, și ateliere de reparație și puncte de vânzare. În 1940 au fost adăugate două etaje pentru birouri. (Douglas MacKenzie)

Personaje

• Dumitru Marinescu Bragadiru – (1842-1915), industriaș, fondatorul fabricii de bere Bragadiru; proprietarul terenului de pe Bulevardul I.C. Brătianu nr. 42 pe care s-au ridicat Garajul Ciclop și Blocul Scala.
• Constantin Iotzu – (1884-1962), arhitect, profesor și decan al Facultății de Arhitectură din București (1940-1944); autorul proiectului Garajului Ciclop.
• Elie Radu – (1853-1931), inginer, profesor la Școala Națională de Poduri și Șosele, membru de onoare al Academiei Române; indicat pe placa de monument istoric ca autor al Garajului Ciclop.
• W. Becker, Jean Pauker și Th. Petit – asociați comanditați fondatori ai societății în comandită simplă cu emblema „Ciclop” (1927), care a construit și a exploatat garajul.
• Carlo Pedrazzoli – inginer, asociat comanditar al societății „Ciclop”; în 1937 a cerut numirea unui sechestru judiciar asupra averii societății.
• Regina Maria – (1875-1938), patroana Școlii de sericicultură și țesătorie care funcționa pe terenul Bragadiru, la colțul cu Strada Clemenței.
• Elena Frunzeanu – directoarea Școlii de sericicultură și țesătorie în 1913.
• Dorin Kastriș – administrator-delegat al Societății Române de Automobile „Marmon”, cu sediul în Garajul Ciclop (1928).
• Dan Enășescu – director al Societății Române de Automobile „Marmon” din 1 ianuarie 1928.
• Rudolf Fränkel – (1901-1974), arhitect, autorul Blocului Scala, ridicat pe colțul vecin al aceleiași proprietăți Bragadiru.
• Yvette Fulicea – stră-strănepoată a lui Dumitru Marinescu Bragadiru, reprezentanta moștenitorilor după retrocedarea din 2015.

Referințe:

• Douglas MacKenzie, Înainte să se prăbușească. Modernism și Art Déco în București, Editura Humanitas, 2022 (volum tipărit) - mențiune "arh. Constantin iotzu"
• Diana Popescu (Trif), Conversia Garajului Ciclop, proiect de diplomă, coordonator lect. dr. arh. Andrei Eugen Lakatos, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București
• Revista generală ilustrată, București, 1929
• Monitorul Oficial, Extras privind constituirea societății în comandită simplă „W. Becker, J. Pauker, T. Petit, Jupiter-Petrol & Co.”, cu emblema „Ciclop”, 1927
• „Cronica judiciară”, Cerere de numire a unui sechestru judiciar la garajul „Ciclop”, 1937
• Placa de monument istoric, Garajul Ciclop, Bulevardul General Gheorghe Magheru nr. 6-8, București
• Presa bucureșteană, Anunțuri, reclame și articole despre Școala de sericicultură și țesătorie, Garajul Ciclop, Societatea „Marmon”, SARAL, Romania Motors și Expoziția Modei, 1913-1932; „Oglinda Lumii”, 1931; „Marile bulevarde ale Bucureștilor”, 1929
• Povestea Garajului Ciclop din București, prima clădire din Europa cu sistem anti-cutremur pe role (b365.ro)
• Garajul CICLOP: Povestea neștiută a unui simbol important al arhitecturii moderniste din Bucureștiul interbelic (wall-street.ro)
• Garajul Ciclop din București, prima clădire din Europa cu sistem anticutremur pe role (HotNews)
• Povestea garajului miliardarilor din București, prima parcare supraterană din România (Adevărul)
• Garajul Ciclop (merg.in)
• O clădire istorică a Bucureștiului s-a întors la proprietarul de drept. Povestea garajului Ciclop, construit de Bragadiru (Știrile ProTV)
• Clădiri simbol ale Capitalei: ansamblul Ciclop-Scala (Forbes România)
• Clădirile în care funcționează parcarea Ciclop, un restaurant Springtime și sediul PNL, pericol public în caz de cutremur (Economica.net)
• CICLOP, primul imobil european cu sistem anti-seismic pe role (Construcții SMART)
• Prima clădire din Europa cu sistem anti-cutremur pe role se află în România (Playtech)
• Ce șanse are Clotilde Armand să exproprieze cele cinci clădiri celebre din București (Economedia)
• Constantin Iotzu, arhitect al stilului neoromânesc și profesor al generațiilor interbelice (Vatra MCP)
• Ingineri mari personalități. Elie Radu (1853-1931) (AGIR, Univers ingineresc)
• Garajul CICLOP: Povestea nestiuta a unui simbol important al arhitecturii moderniste din Bucurestiul interbelic
• Garajul Ciclop
• Povestea Ciclop
• PROIECT DE DIPLOMĂ: CONVERSIA GARAJULUI CICLOP
•