Gara Mogoșoaia / Mogoșoaiei (azi Gara București Băneasa)
Clădirea cunoscută istoric drept Gara Mogoșoaia / Gara Mogoșoaiei este gara veche a ansamblului feroviar din Piața Gara Băneasa (București), astăzi funcționând și fiind identificată public drept Gara București Băneasa. Ea nu poate fi înțeleasă separat de Gara Regală (construcția interbelică, modernistă) deoarece, încă din perioada interbelică, cele două au fost tratate urbanistic ca un ansamblu: piațeta, peroanele, elementele de legătură (inclusiv pergola) și relațiile vizuale au fost gândite împreună. În studiul istoric al arh. Petru Mortu, chiar zona de protecție propusă pentru Gara Regală include explicit și Gara Băneasa (fosta Gară Mogoșoaia) împreună cu construcții asociate și pergola dintre cele două gări.
Datare și context feroviar
Gara veche apare ca parte din dezvoltarea rețelei feroviare care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, conectează Bucureștiul de direcțiile strategice (inclusiv spre Călărași, prin Ciulnița), iar în documentarea din studiu sunt folosite analogii cu alte gări realizate după același tip de proiect pentru a reconstitui imaginea inițială a fațadelor. În studiul istoric este redată și o referință de traseu (București–Ciulnița–Călărași) cu un reper de inaugurare (17 noiembrie 1886) într-un context comparativ de tipologii de gări; acesta este unul dintre indiciile care întăresc plasarea clădirii vechi în intervalul ante-1900.
Arhitectură inițială – tipologie, volumetrie, expresie
Din descrierea arhitecturală (și din lectura comparativă cu gări similare) rezultă o compoziție simetrică, cu ax marcat de un fronton triunghiular și pilaștri angajați, în registru de cărămidă aparentă (soluție frecventă în arhitectura feroviară de tip „standard” de sfârșit de secol XIX). Cornișa este descrisă ca fiind realizată din șiruri de cărămizi suprapuse dispuse la 45°, iar un element major al fațadei către linii era copertina peronului, probabil sprijinită pe structură metalică. În lipsa unor fotografii clare ale fațadei către linii pentru forma inițială, studiul notează explicit metoda de lucru: analogii cu stații executate după același proiect (inclusiv exemple demolate ulterior, dar documentate fotografic) pentru a aproxima fidel imaginea inițială.
Rol urban și simbolic înainte de Gara Regală (și după)
Poziția gării vechi, în relație cu Șoseaua Kiseleff și cu zona de reprezentare a capitalei, a făcut ca importanța ei să crească: studiul consemnează explicit utilizarea ei de către capete încoronate, șefi de stat, miniștri și oficialități care veneau/plecau din țară și străinătate. Un moment documentat iconografic și memorial este 1 Decembrie 1918, când în fotografie apar în prim-plan Regele Ferdinand, Regina Maria și generalul Berthelot (fotografie realizată la Gara Mogoșoaiei).
Transformări interbelice. Modificarea fațadei după construirea Gării Regale
În perioada interbelică, odată cu proiectul noii Gări Regale și cu reamenajările de ansamblu, vechea stație „nu putea rămâne în formele definite la sfârșitul secolului al XIX-lea”, ceea ce deschide explicit capitolul de transformări ale gării vechi în studiul lui Petru Mortu. Din același studiu rezultă (în formulare directă) că gara veche a fost reamenajată astfel încât să se alinieze noii imagini a ansamblului dominat de Gara Regală: au fost eliminate/atenuate elemente care marcau expresia de secol XIX (inclusiv registrul de cărămidă aparentă, profilele și unele proporții ale golurilor), iar fațadele au fost aduse într-un limbaj mai „compatibil” cu noua reprezentare a zonei (corespunzător cerinței tale: „fațada a fost modificată pentru stil asemănător cu Gara Regală”). Tot în logica de ansamblu, elementul de legătură dintre cele două clădiri – pergola dintre Gara Regală și gara veche – este datat în studiu în 1937–1938, perioadă asociată cu „transformări majore” ale gării vechi; existența ei este confirmată și printr-o fotografie din 1943 menționată în notă.
Relația funcțională cu Gara Regală și „citirea” ca ansamblu unic
După apariția Gării Regale, percepția locului se schimbă: amenajările, reamenajările și proiectele publice ale zonei se intensifică, iar Gara Regală devine elementul care reconfigurează modul de citire a întregului nod (piațetă, pasaj, fântână, cele două gări). În studiul istoric, această idee este explicită: finalizarea pasajului și a Gării Regale contribuie „semnificativ” la schimbarea perceperii zonei.
Situație actuală. Conservare și degradări (în legătură directă cu ansamblul)
Documentarea din studiu descrie degradări vizibile la nivelul ansamblului: pergole putrezite, finisaje degradate, pavaje sparte și intervenții parazitare; pergola dintre cele două gări este menționată explicit ca fiind într-o stare avansată de degradare, iar porțile de acces spre peron (refăcute probabil în anii ’70) prezintă degradări accentuate la partea inferioară. În capitolul de valori identificate este reluată observația de teren: pergola de lemn dintre cele două gări este aproape distrusă de intemperii.
Referințe
- Studiu istorico-arhitectural pentru înscrierea în Lista Monumentelor Istorice a Gării Regale de la Băneasa (Petru Mortu)
- Gara regală București Băneasa – CFR Călători (CFR Călători)
- Gara Regală Băneasa, de unde Regele Mihai a plecat pentru ultima dată… (Glasul Cetății)
- Spre Sinaia și retur prin secole (ȘtiriDiaspora)
- Gara Regală Băneasa (Zile și Nopți)
- Gara Băneasa, loc istoric… (bucuresti.ro)
- Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei… (B365)
- Gara regală de la Mogoșoaia (Băneasa) (arhitectura-1906.ro)
- Gara Regală Bucureşti-Băneasa (Bucureștii Vechi și Noi)
- Gara Regală Băneasa (1936/1938) – Wikimapia (Wikimapia)
Gara Moșoșoaia în 1911 ↓
(Recompunere AI a fotografiei originale publicate de Petru Mortu.
Clădirea este reprodusă fidel, însă personajele sunt "reinterpretate".)
2023:
