# Aux Galeries Lafayette / Magazinul Victoria

Adresă: Calea Victoriei nr. 17, Sector 3, Cartierul Centrul Vechi (turistic), București
An construcție: 1930
Tip ansamblu: Comerciale
Tip clădire: 2-5 niveluri
Stil arhitectural: Art Deco
Monument istoric: clasa B
Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic

## Descriere
Palatul Socec, ridicat pe Calea Victoriei nr. 17 (fost nr. 13) la începutul secolului XX, a fost extins în stil Art Deco de arhitectul Herman Clejan (1886-1955) pentru Șaraga și Samoil Schwartz, devenind în 1931 sediul magazinelor Aux Galeries Lafayette, francizate de la rețeaua pariziană înființată în 1912, care avusese anterior o sucursală la Calea Victoriei nr. 92. Monument istoric clasa B, imobilul a fost redenumit din 1948 Magazinul Victoria.

## Articol
Galeriile Lafayette > Magazinul Victoria

Palatul Librăriei Socec și un prim magazin parizian pe Calea Victoriei

La intersecția străzii Lipscani cu Calea Victoriei, vizavi de hanul Filipescu, s-a aflat sediul librăriei și tipografiei fraților Emil și Jean Socec, ridicat în jurul anului 1907, pe un teren care aparținuse, cu decenii mai devreme, familiei boierești Racoviță. Institutul de Arte Grafice Socec & Co. era, la începutul secolului al XX-lea, una dintre cele mai importante case editoriale și tipografice din București, iar clădirea de pe Calea Victoriei îi găzduia atât librăria, cât și birourile și atelierele. Amplasamentul, aflat în cea mai animată răscruce comercială a orașului, avea să rămână legat de comerț mult după plecarea librăriei Socec, care și-a continuat activitatea editorială, la altă adresă, până spre 1940.

Un prim „Aux Galeries Lafayette”, la câțiva pași distanță

Înainte ca numele Lafayette să fie asociat cu fostul Palat Socec, rețeaua pariziană Aux Galeries Lafayette avusese deja, pentru câțiva ani, o sucursală proprie la o altă adresă de pe Calea Victoriei, la numărul 92, vizavi de Palatul Regal. O reclamă din mai 1920, apărută în ziarul Dimineața, prezenta acest prim magazin drept „sucursala marelor magazine din Paris”, cu rochii, lenjerie fină, pălării, ciorapi de mătase și stofe aduse din Franța. Acest prim sediu bucureștean al Galeriilor Lafayette și-a încetat activitatea în 1925, cu câțiva ani înainte ca numele firmei pariziene să revină pe Calea Victoriei, de această dată în clădirea Socec de la intersecția cu strada Lipscani.

Extinderea Palatului Socec și noile Galerii Lafayette (1928–1931)

Șaraga, Schwartz și transformarea clădirii

În 1928, imobilul fostei librării Socec a fost cumpărat de un asociat al cunoscutei familii de librari și editori Șaraga din Iași — numit, după sursele consultate, fie Andrei Șaraga, fie Iancu Șaraga — și de Samoil Schwartz, cei doi funcționând ca asociați de afaceri încă din 1914. Ei intenționau să deschidă la București un magazin universal după modelul marilor case de comerț occidentale, un concept încă necunoscut publicului românesc, obișnuit cu prăvăliile mici și cu tocmeala practicată de negustori.

Pentru realizarea proiectului, Șaraga și Schwartz au apelat la arhitectul Herman Clejan (născut Herman Adelstein, 30 iunie 1886, Bacău – 1955), absolvent al Institutului Politehnic Regal Bavarez din München în 1910, specializat în lucrări comerciale funcționaliste și în design de mobilier. Sursele documentare nu sunt unanime cu privire la felul în care s-a intervenit asupra clădirii Socec: unele descriu o extindere și o supraetajare a construcției existente, altele vorbesc despre ridicarea unei clădiri noi pe același loc; demolarea integrală a vechiului Palat Socec nu este confirmată cu certitudine de sursele publice consultate. Rezultatul, finalizat în 1929, a fost un imobil cu șase etaje și trei subsoluri, însumând aproximativ 1.800 de metri pătrați, ridicat în stil Art Deco, cu lift, coloane interioare și pardoseală de marmură.

Deschiderea magazinelor Aux Galeries Lafayette (1931)

Asocierea cu rețeaua pariziană Aux Galeries Lafayette, înființată la Paris în 1912, s-a concretizat printr-o înțelegere comercială, tehnică și financiară prin care proprietarii bucureșteni au obținut dreptul de a folosi numele firmei franceze, alături de împrumuturi pentru finanțarea lucrărilor. Potrivit ziarului Cuventul, în aprilie 1931 Marele Voievod Mihai, însoțit de aghiotantul său, a vizitat „noile magazine Aux Galeries Lafayette” din Palatul Socec et Co. S.A., aflat atunci la numărul 13 de pe Calea Victoriei — clădirea fiind numerotată ulterior cu numărul 17, sub care este cunoscută astăzi. La momentul deschiderii din 1931, magazinul Aux Galeries Lafayette ocupa doar o parte din Palatul Socec, alături de spații încă folosite de firma Socec. Extinderea magazinului asupra întregii clădiri s-a produs treptat, în anii următori, până când numele Galeriile Lafayette a ajuns să desemneze întregul imobil de pe Calea Victoriei.

Magazinul universal Galeriile Lafayette în perioada interbelică

Un concept nou pentru bucureșteni

Odată extins asupra întregii clădiri, magazinul Galeriile Lafayette a adus în București un concept comercial nemaiîntâlnit până atunci: magazinul universal, cu prețuri fixe și afișate, care elimina tocmeala tradițională dintre negustor și client. Cronicarul Ioan Massoff descria astfel experiența de cumpărături oferită de magazin: „Astăzi, Galeriile Lafayette se înfățișează ca o vastă întreprindere occidentală, cu 80 de raioane, cu imense vitrine ce-și schimbă ispitele în fiecare săptămână, cu mii de cumpărători ce se perindă zilnic ca un neîncetat șuvoi prin largile galerii, pe scările monumentale ce duc de la un etaj la altul și în cele patru ascensoare în continuă mișcare.” O reclamă din 1937 menționa peste 70 de raioane, unde bucureștenii găseau confecții, blănuri, bijuterii, parfumuri, galanterie, articole de sport, covoare, lenjerie și mătăsuri, prezentate drept mărfuri purtând „pecetea rafinamentului parisian”.

Legătura cu Paris nu se limita la nume: unele case comerciale prezente la Galeries Lafayette din capitala franceză și-au deschis puncte de desfacere și la București, iar magazinul era aprovizionat direct de la centrala pariziană cu mărfuri de ultimă modă. Prețurile fixe, considerate la vremea respectivă un beneficiu esențial pentru cumpărătorul autohton, au fost promovate insistent în reclame, care prezentau magazinul drept un loc „de încredere unde găsiți tot ce trebuie”, cu „mărfuri de primă calitate cu prețuri eftine și fixe”.

Personalul și evenimentele mondene

Pentru funcționarea celor peste 70 de raioane, Galeriile Lafayette angajau 1.250 de persoane: 750 dintre acestea ocupau posturi de inspectori, șefi de raioane și vânzători, iar celelalte 500 se ocupau de aprovizionare și de mentenanța clădirii. Angajații beneficiau de consultații medicale gratuite pentru ei și familiile lor, precum și de împrumuturi cu dobânzi reduse, acordate printr-o bancă afiliată Centralei Cooperativelor. În 1932, magazinul a găzduit un eveniment monden ieșit din comun: actori și artiști cunoscuți ai vremii au preluat, pentru o zi, locul vânzătorilor la diverse raioane. Printre aceștia s-au numărat actorul Vracca, Maria Filotti — președinta Sindicatului Artiștilor —, Marietta Sadova, doamna Bulandra și Tănase, ajutat de C. Toneanu, evenimentul fiind consemnat de revista Realitatea Ilustrată.

Naționalizarea și Magazinul Victoria (1948–prezent)

De la Lafayette la Victoria

După instaurarea regimului comunist, Galeriile Lafayette au fost naționalizate și redenumite Magazinul Victoria, în 1948. Noua denumire nu a reușit însă să înlocuiască în vorbirea bucureștenilor vechiul nume: zeci de ani după naționalizare, localnicii au continuat să spună „Lafayette” atunci când se refereau la magazinul de la intersecția Căii Victoriei cu Lipscani. Sub administrarea Societății comerciale Galeriile Victoria S.A., magazinul a devenit cunoscut prin sloganul „Magazinul Victoria, 50 de magazine într-unul singur”, păstrând, în linii mari, împărțirea pe raioane a fostelor Galerii Lafayette: la parter, bijuterii, parfumerii și electrocasnice, iar la etajele superioare, articole pentru femei, bărbați, copii și tineret, țesături și articole de uz casnic.

Incendiul, renovările și situația actuală

Potrivit unor surse, magazinul Victoria a fost afectat de un incendiu în 1979. Clădirea a fost renovată de mai multe ori după 1990, ultima renovare majoră având loc în 2001. Scările interioare și-au păstrat vechea marmură roșie, iar vitrinele de pe casa scării continuă să expună diverse produse. Astăzi, la parter se găsesc standuri cu bijuterii, parfumerii, artizanat și suveniruri din România, marochinărie, pălării și sticlărie, iar la etaje funcționează în continuare raioane pentru articole de îmbrăcăminte pentru femei, bărbați și copii. Deși păstrează numele Victoria primit în 1948, clădirea de la Calea Victoriei nr. 17 rămâne, prin arhitectura sa Art Deco și prin poziția din inima fostului „Mic Paris” bucureștean, unul dintre reperele comerciale ale perioadei interbelice. Clădirea figurează pe Lista monumentelor istorice, clasa B.

Personaje

- Andrei / Iancu Șaraga — sursele diferă asupra prenumelui; afacerist provenit din familia de librari și editori Șaraga din Iași, asociat al lui Samoil Schwartz încă din 1914 și cumpărător, alături de acesta, al Palatului Socec în 1928.
- Samoil Schwartz — coproprietar, alături de Șaraga, al clădirii de pe Calea Victoriei și co-fondator al magazinului Galeriile Lafayette.
- Herman Clejan (1886–1955) — arhitect născut la Bacău, absolvent al Politehnicii din München; a condus lucrările de transformare a Palatului Socec în clădirea Art Deco a Galeriilor Lafayette, finalizate în 1929.

Bibliografie

- Graziella Doicescu, Captivantul București interbelic, Editura Planeta București, 2008.
- Lelia Zamani, Oameni și locuri din vechiul București, Editura Planeta București, 2008.
- Ioan Scurtu, Viața cotidiană a românilor în perioada interbelică, Editura Rao, București, 2001.
- De la Paris la București – povestea „Galeries Lafayette” de pe Calea Victoriei (b365.ro)
- ATUNCI ȘI ACUM: Magazinul „Victoria” din București (Agerpres)
- Galeriile Lafayette (Via București)
- Herman Clejan (Arhiva de arhitectură)
- Herman Clejan (propertyindex.ro)
- Iancu Șaraga, cărturarul care a deținut Galeriile Lafayette (Adevărul)
- Povestea primului magazin universal din România (Adevărul)
- Cum arăta primului magazin universal din România și de unde se aproviziona? (Turism Istoric)
- Magazinul Victoria, urmașul luxosului „Galeriile Lafayette” interbelic (Click!)

Mai 2024:

## Specialiști
**Arhitectură:** Herman Clejan

Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/galeries-lafayette-magazinul-victoria