# Fântâna Pasajul Generala Adresă: Calea Victoriei nr. 68-70 / Str. Academiei nr. 39-41, Sector 1, Cartierul Centru - Cișmigiu, București An construcție: 1952 Tip ansamblu: Monumente Tip clădire: fǎrǎ Stil arhitectural: Monumente Risc seismic: fǎrǎ Monument istoric: nu este Etichete: agentii imobiliare Bucuresti, ansamblu rezidential, bloc, cladire, george butunoiu, imobiliar, piața imobiliară, preturile apartamentelor, property index, real estate, real estate bucuresti, rezidential ## Descriere Fântânile de pe calcanul Blocului Societății de Asigurări Generala (Pasajul Generala), Str. Academiei 39–41 / Calea Victoriei 64–70, București, monument istoric, au fost realizate în 1952 de arhitectul R. Bordenache. Ansamblu de fântâni adosate cu bazine curbe, jeturi multiple și mascheroane sculptate în piatră reprezentând capete de leu, inscrise în medalioane circulare. ## Articol Blocul Pasajul Generala Blocul Societății de Asigurări Generala, cunoscut și sub denumirea Pasajul Generala sau "Blocul cu fântână", este amplasat în centrul istoric al Bucureștiului, la intersecția Căii Victoriei cu Strada Academiei, cu adresele Calea Victoriei 64–70 și Strada Academiei 39–41, Sectorul 1. Imobilul este înscris în Lista Monumentelor Istorice sub codul B-II-m-B-21008, cu perioada de construcție 1935–1939. Ocupă un teren de colț cu trei fațade distincte, definind totodată un pasaj pietonal semi-public care face legătura între cele două artere. Poziția sa este semnificativă din punct de vedere urban: imobilul se învecinează direct cu spațiul fostei Piețe a Palatului Regal — reamenajată ulterior ca Piața Republicii, astăzi Piața Revoluției —, una dintre cele mai importante configurații spațiale ale Bucureștiului interbelic. Această piață era opera urbanistică a arhitectului francez Paul Gottereau (1843–1924), autorul clădirii Fundației Universitare „Carol I" și al unor transformări esențiale ale Palatului Regal. Gottereau concepuse piața după principiile clasice ale marilor piețe monumentale europene: complet încadrată de clădiri, în proporție cu dimensiunile spațiului și cu un caracter arhitectural unitar — principiu pe care blocul Generala îl respecta și îl prelungea prin fațada sa dinspre piață. Contextul imediat al imobilului era structurat de câteva repere cu greutate: Athenee Palace, Atheneul Român, Ministerul de Interne (în construcție în epocă) și Palatul Fundației Universitare „Carol I". Fațada imobilului dinspre Calea Victoriei urmărește traseul sinuos al arterei, adaptându-se volumetric direcțiilor impuse de aliniamentul stradal — un gest de integrare contextuală caracteristic epocii interbelice. Investitorul: Societatea de Asigurări Generala Societatea de Asigurări Generala a fost înființată în 1897 la Brăila, prin inițiativa cercurilor comerciale din Brăila și Galați, cu concursul Băncii Marmorosch Blank & Co. La capitalul său a subscris și compania italiană Assicurazioni Generali din Trieste, a cărei participare a permis societății să obțină recunoașterea polițelor și cedarea în reasigurare pe piețele internaționale. Profilul inițial al companiei era orientat spre asigurarea transporturilor maritime, în special a celor legate de exportul de cereale — activitate centrală în economia porturilor dunărene ale epocii. În deceniile următoare, Generala și-a mutat sediul la București și și-a diversificat portofoliul, extinzându-se în asigurările de viață, de incendiu și de accidente. Evoluția sa a fost constantă, astfel încât în 1935, raportat la volumul primelor încasate, Generala se situa pe primul loc în rândul societăților de asigurare din România — poziție care reflecta atât soliditatea financiară, cât și capacitatea de a concura cu societățile străine care pătrunseseră pe piața românească după 1918. Construirea sediului propriu pe Calea Victoriei, în perioada 1935–1939, era expresia directă a acestei poziții de lider și a dorinței de reprezentare instituțională la cel mai înalt nivel urban al capitalei. Arhitectura și stilul Imobilul Societății de Asigurări Generala este o lucrare de arhitectură modernistă cu puternice accente Art Deco, proiectată de arhitectul Gheorghe Negoescu și realizată în perioada 1935–1939. Compoziția sa volumetrică răspunde direct configurației urbane a locului: fațadele dinspre Calea Victoriei și Strada Academiei preiau și urmăresc curbura traseului istoric al arterelor, adaptând aliniamentul la geometria sinuoasă a străzilor, într-o abordare contextualistă specifică arhitecturii interbelice de calitate. Fațadele principale, dinspre Calea Victoriei și Strada Academiei, sunt tratate în spiritul stilului paquebot — curent al Art Deco-ului anilor '30 inspirat din estetica navelor transatlantice — cu balcoane continue dispuse în pieptăn, linii orizontale accentuate și curbe care conferă volumului un caracter dinamic și fluid. Fațada dinspre fosta Piață a Palatului Regal adoptă un limbaj diferit, de referință Beaux-Arts cu elemente ale ordinului clasic simplificat, integrând imobilul în ansamblul monumental al pieței și dialogând cu caracterul instituțional al clădirilor vecine. Elementul de compoziție interioară cel mai remarcabil este curtea interioară circulară, acoperită cu o cupolă aplatizată din ochiuri rotunde de sticlă — o soluție tehnică și spațială rafinată, care transforma pasajul semi-public în unul dintre cele mai elaborate spații interioare comerciale ale Bucureștiului interbelic. Amenajarea pasajului a fost realizată în 1936 ca proiect distinct. Fântânile de pe calcanul imobilului au apărut ulterior, în cadrul extinderii din 1952, proiectate de arhitectul R. Bordenache — element care a contribuit la denumirea populară a imobilului: blocul cu fântână. Semnificație urbanistică Blocul Societății de Asigurări Generala reprezintă unul dintre exemplele cele mai coerente de arhitectură contextualistă din București interbelic, într-o perioadă în care modernismul canonic tindea să ignore relațiile cu țesutul urban existent. Spre deosebire de imobilele moderniste care tratau parcela ca entitate autonomă, imobilul Generala se pliază volumetric pe geometria locului: preia curbura Căii Victoriei, răspunde la scara pieței Palatului Regal prin fațada sa de reprezentare și articulează colțul dintre cele două artere fără rupturi de ritm sau de înălțime față de vecinătăți. Această abordare — prezentă și la alte imobile de referință din zona centrală, precum blocul Adriatica (1936–1937, arhitecții Rudolf Fraenkel, Teller și Dem. Săvulescu, Calea Victoriei nr. 39) sau Hotel Union (1929–1931, arhitect Arghir Culina, Strada Ion Câmpineanu nr. 11) — definea segmentul modernist al Căii Victoriei ca un ansamblu urban coerent, în care fiecare imobil contribuia la calitatea spațiului public, nu doar la propria expresie formală. Pasajul interior al imobilului prelungea această logică la scara parcursului pietonal: legătura acoperită dintre Calea Victoriei și Strada Academiei crea un scurtcircuit urban de tip galerie comercială, integrat organic în structura blocului. Tipologia pasajului acoperit — rară în București și prezentă în forme diferite la Pasajul Macca-Vilacrosse (1891) sau Pasajul Imobiliara — era aici reinterpretată în cheie modernistă, prin cupola circulară din sticlă care aducea lumină naturală în curtea interioară. La aproape un secol de la ridicarea sa, imobilul rămâne un reper al zonei și un argument pentru valoarea practicilor de integrare în țesut față de intervenția cu caracter de obiect independent. Fântânile de pe calcan Fațada calcan a imobilului, orientată spre Piața Revoluției, este tratată ca o compoziție de sine stătătoare, dominată de ansamblul fântânilor adosate, realizat în 1952 de arhitectul R. Bordenache. Calcanul este placat cu piatră și articulat printr-un sistem de arcuri în plin cintru dispuse ritmic, încadrate de pilaștri cu caneluri verticale și separate prin registre orizontale cu profiluri în relief — un limbaj care face referință la repertoriul clasic simplificat, în concordanță cu fațada principală dinspre fostă piață a Palatului Regal. La baza calcanului, fântânile sunt organizate în bazine alungite cu contur curb, dispuse continuu de-a lungul zidului. Jeturile de apă sunt distribuite din mai multe puncte, cu jeturi principale centrale și jeturi laterale secundare. Între arcuri, la nivelul soclului, sunt amplasate mascheroane sculptate în piatră reprezentând capete de leu — element decorativ clasic, prezent în tradiția fântânilor monumentale europene — cu rol atât ornamental, cât și de marcaj al axelor de compoziție ale fațadei. Mascaroanele sunt executate în relief înalt, înscrise în medalioane circulare, cu trăsături sculptate în stil sobru, fără ornamentație barocă. Ansamblul fântânilor conferă calcanului — în mod obișnuit elementul cel mai neutru al unui imobil urban — statutul de fațadă publică activă, orientată spre piață și integrată în spațiul pietonal al acesteia. * Blocul Pasajul Generala / Societatea de Asigurări Generala de pe Calea Victoriei, un imobil care se învecina cu vechea piaţă a Palatului Regal - opera urbanistică a arhitectului francez Paul Gottereau, autorul clădirii Fundaţiei "Carol I", este expresia ethosului Art Deco și a abordării de integrare în țesutul urbanistic pe care acest stil îl aborda, un exemplu de bune practici și acum la aproape un secol de la dezvoltarea sa în perioada interbelică. Un imobil cu 3 fațade, cea dinspre Calea Victoriei respectiv Academiei cu reminiscențe ale stilului tip pachebot, curbe și balcoane elegante în pieptăn, și cea dinspre vechea piaţă a Palatului Regal care întregea stilistic aspectul pieței remodelate și făcea referință la moștenirea arhitecturii Beaux-Arts și elemente ale ordinului clasic simplificat. Astfel acest imobil monumental se încadrează, raspunde și se curbează volumetric contextului existent, o abordare diferită de cea a modernismului canonic care nu are neapărat o preocupare pentru țesutul urban construit. Referință aici: Despre Piaţa Palatului Regal (Dragos Dogaru - ianuarie 2024) Referințe: - Ordinul privind clasarea în Lista monumentelor istorice a imobilului Pasajul Generala din Str. Academiei nr. 39-41, municipiul Bucureşti - Fenomenul Art Deco în arhitectura Bucureștiului (o descriere a interioarelor) - Despre Piaţa Palatului Regal - Despre Piața Palatului Regal, Gazeta Municipală, aprilie 1942, republicat (Bucureștii Vechi și Noi) - Bloc Generala, Calea Victoriei nr. 64 — Bucureștiul Modernist (traseeculturalturistice.wordpress.com) - Bucureștii care se duc - Arhitect George Negoescu - comentariu critic - George Negoescu (Arhiva de Arhitectură) - Din portofoliul arhitectului George Negoescu - Revista Arhitectura 1934 - Pasajul Român (o descriere detaliată a istoriei zonei) - Calea Victoriei (menționarea clădirii cu numele „vastul imobil Niculescu Generala”) - Povestea Blocului Romarta de pe… Victoriei - în BucureștiBusiness.ro ## Specialiști **Arhitectură:** Richard Bordenache Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/fantana-pasajul-generala