# Fabrica de ciorapi și tricotaje Dr. Ștefan Cerkez / Fabrica Apollo

Adresă: Str. 11 Iunie nr. 50, Cartierul Parcul Carol, București
An construcție: 1898
Tip ansamblu: Producție
Tip clădire: 2-5 niveluri
Stil arhitectural: Clădiri industriale
Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic

## Descriere
Fabrica de ciorapi și tricotaje a doctorului Ștefan Cerkez este una dintre primele și cele mai importante întreprinderi textile de tip modern din Bucureștiul sfârșitului de secol XIX. Surse istorice plasază înființarea fabricii în anii 1896–1898, în contextul dezvoltării comunității de antreprenori armeni și al industrializării rapide a zonei Filaret.

## Articol
Fabrica de ciorapi și tricotaje Dr. Ștefan Cerkez (Fabrica Apollo)

Clădirea actualului Club Fabrica se află pe strada 11 Iunie nr. 50, cu front lung la pasajul pietonal care leagă strada de Intrarea Ovidiu, în imediata vecinătate a cartierului Carol–Filaret și la mică distanță de Parcul Carol I și de Dealul Arsenalului. Imobilul este ultima parte păstrată din ansamblul industrial al fostei Fabrici de ciorapi și tricotaje a doctorului Ștefan Cerkez, cunoscută în perioada comunistă sub numele de Fabrica de Ciorapi „Apollo”.

Inițial, fabrica avea adresa strada Suter nr. 19 (astăzi strada Episcop Chesarie), într-o zonă industrială compactă formată în jurul Uzinei Electrice Filaret și al altor întreprinderi textile și alimentare. În a doua jumătate a secolului XX, ca urmare a schimbării denumirilor de străzi și a reorganizării cadastrale, aceeași unitate industrială apare cu adresa Intrarea Ovidiu nr. 6 / strada 11 Iunie nr. 48–52, ceea ce corespunde actualului front pe care funcționează Club Fabrica și clubul B52. Pe lângă rolul industrial, amplasarea este importantă și urbanistic: ansamblul se înscrie în zona protejată Carol–Filaret, într-un țesut de străzi vechi, cu clădiri industriale de sfârșit de secol XIX–început de secol XX și cu vedere spre Palatul Parlamentului și Dealul Arsenalului.

Istoricul fabricii Dr. Ștefan Cerkez / Apollo

Fabrica de ciorapi și tricotaje a doctorului Ștefan Cerkez este una dintre primele și cele mai importante întreprinderi textile de tip modern din Bucureștiul sfârșitului de secol XIX. Surse istorice plasază înființarea fabricii în anii 1896–1898, în contextul dezvoltării comunității de antreprenori armeni și al industrializării rapide a zonei Filaret. Dr. Ștefan Cerkez, medic și chimist de origine armeană, a fondat o fabrică specializată în producția de ciorapi și tricotaje, care furniza flanele și ciorapi considerați de foarte bună calitate pe piața bucureșteană și națională. Fabrica este menționată frecvent în presa economică și în lucrări de istorie a comerțului ca exemplu de inițiativă industrială de succes a mediului de afaceri armean.

În ghiduri și hărți interbelice, întreprinderea apare sub denumirea „Fabrica de ciorapi și tricotaje Dr. Ștefan Cerkez” sau „Fabrica de ciorapi Cerchez”, cu adresa pe strada Suter. Imaginile aeriene din anii 1920 arată un ansamblu compact de hale și clădiri administrative, bine racordat la rețeaua stradală și la infrastructura industrială a zonei. După al Doilea Război Mondial, fabrica este naționalizată și integrată în sistemul întreprinderilor de stat. În anii 1950 apare în presă și în documentele oficiale sub numele „Fabrica de Ciorapi și Tricotaje Apollo”, cu menționarea directorului Pavel Tcacenco și cu imagini de propagandă din arhiva Agerpres, care surprind liniile de producție, muncitoarele și halele modernizate.

În perioada comunistă, fabrica rămâne un reper al industriei ușoare bucureștene, fiind profilată pe producția de ciorapi, tricotaje și îmbrăcăminte de corp. Ghidurile orașului din anii 1960 o menționează explicit la Intrarea Ovidiu nr. 6 ca fabrică de ciorapi, integrată în sectorul textil de stat. După 1990, fabrica este supusă proceselor de privatizare. La începutul anilor 2000, un investitor italian cumpără întreprinderea, însă nerespectarea contractului și dificultățile de piață duc la falimentul oficial al fabricii în 2004. O parte a halelor sunt demolate sau dezmembrate (o hală ajunge la fier vechi), iar pe o porțiune a terenului se ridică un bloc de locuințe cu patru etaje, folosind scheletul uneia dintre clădirile industriale.

Clădirile de la strada 11 Iunie nr. 50, cele care găzduiesc astăzi Club Fabrica și B52, sunt practic restul nedemolat al ansamblului – corpurile de fațadă și unele volume secundare, separate de fostele hale de producție de pe adâncimea parcelei. Fotografiile de început de ani 2010 surprind deja coexistenta între noul bloc de locuințe și fragmentele de arhitectură industrială păstrate.

Reconversia în Club Fabrica

După falimentul din 2004 și demolările parțiale, spațiile rămase ale fostei fabrici Apollo ajung în proprietatea unui grup de investitori greci. În 2007, un grup de antreprenori români din zona de entertainment – legați inițial de clubul B52 – închiriază aproximativ 2.700 m² din fosta fabrică, cu intenția de a crea un spațiu de concerte și un hub de viață urbană alternativă.

În august 2007 începe amenajarea nivelului de la etaj, care devine spațiul principal al clubului, cu scenă și sală de concerte. În martie 2008 se deschide și zona de pub de la parter, iar în 2009–2010 curtea este reamenajată ca terasă, cu un concept ce combină restaurantul, barul și zona de socializare. Ulterior apar skate-park-ul indoor, spații pentru escaladă, săli de dans, ateliere creative și mici magazine, concentrate în jurul curții interioare.

Club Fabrica și B52 folosesc structurile existente ale fostelor hale și clădiri administrative, păstrând zidăria aparentă de cărămidă și o parte din golurile originale ale ferestrelor. Intervențiile se concentrează pe amenajările interioare, pe infrastructura tehnică (acustică, iluminat, instalații) și pe transformarea curții într-un spațiu multifuncțional. Conceptul de „Fabrica Urban Resort” sintetizează această reconversie, care menține caracterul industrial vizibil, dar îl pune în serviciul unor funcțiuni culturale și de loisir.

De-a lungul anilor, clubul devine una dintre principalele locații de concerte indoor din București, găzduind atât trupe românești cât și internaționale, evenimente alternative, festivaluri de film, expoziții și întâlniri de comunitate. Este frecvent menționat ca exemplu de reconversie a patrimoniului industrial într-un centru cultural viu, integrat în viața cotidiană a orașului.

Arhitectură și organizare spațială

Clădirea păstrată pe strada 11 Iunie nr. 50 este o construcție industrială de sfârșit de secol XIX, adaptată și modificată în mai multe etape. Compoziția volumetrică este simplă: un corp principal cu parter și etaj, desfășurat pe adâncimea parcelei, cu fațadă lungă spre curtea interioară, la care se adaugă anexe și volume secundare rezultate din extinderi sau suprabetonări ulterioare.

Materialul dominant este cărămida aparentă, vizibilă atât în zidăria inițială cât și în zonele dezgolite prin demolări, completată de elemente de beton armat adăugate în perioada comunistă sau după 1990. Golurile mari, ritmate, ale ferestrelor indică o structură adaptată iluminării naturale a spațiilor de producție. În interior predomină planșeele din beton și metal, cu deschideri relativ mari, ușor adaptabile noilor funcțiuni. Fațada către curte, astăzi puternic personalizată prin picturi murale și elemente de design urban, păstrează totuși proporțiile și ritmul industrial original. Modificările de detaliu – tâmplării moderne, uși de metal, sisteme de umbrire – sunt reversibile și nu afectează structura de rezistență sau volumetria de ansamblu.

Din punct de vedere stilistic, ansamblul este reprezentativ pentru arhitectura industrială de tranziție dintre secolul XIX și XX din București: volumetrie austeră, decorație minimală concentrată în zona cornișelor și a ancadramentelor, utilizarea cărămizii aparente și a ferestrelor ample, adaptate tehnologiei industriale a epocii. Sursele consultate nu menționează numele arhitectului, însă tipologia este compatibilă cu practicile de proiectare industrială de la sfârșitul secolului XIX, când multe fabrici erau realizate de ingineri sau birouri tehnice specializate.

Proprietari, fondator și comunitatea fabricii

Fondatorul fabricii este doctorul Ștefan Cerkez (ortografiat uneori Cerchez), figură importantă a mediului de afaceri armean din Bucureștiul de sfârșit de secol XIX. El este menționat în lucrări de istorie economică drept proprietar al „Fabricii de ciorapi și tricotaje Dr. Ștefan Cerkez” încă din anii 1890, cu referiri la calitatea producției și la rolul său în dezvoltarea industriei textile urbane. De-a lungul timpului, fabrica este condusă de diferiți directori și consilii de administrație, în funcție de forma juridică (societate anonimă în perioada interbelică, întreprindere de stat după naționalizare). În anii 1950 apare în presa oficială numele lui Pavel Tcacenco, asociat cu modernizarea și organizarea producției sub denumirea „Fabrica de Ciorapi și Tricotaje Apollo”.

Fabrica are un puternic rol social: angajează sute de muncitori, în principal femei, și asigură servicii conexe, cum ar fi grădinița pentru copiii angajaților, amplasată într-o casă de pe strada Cornelia, peste drum de Intrarea Ovidiu. Mărturiile foștilor angajați descriu o comunitate stabilă, cu cariere întinse pe decenii, în care mai multe generații ale aceleiași familii lucrează în aceeași întreprindere. După 1990, procesele de privatizare și faliment produc o ruptură în această continuitate. Acționarii minoritari – inclusiv foști angajați – ajung să dețină pachete de acțiuni fără valoare clară, iar arhivele de personal ale fabricii devin greu de identificat, lucru semnalat și astăzi de cei care caută adeverințe de vechime pentru pensionare.

În prezent, ansamblul este utilizat de un alt tip de comunitate: antreprenori culturali, artiști, muzicieni, creatori și public tânăr urban. Fondatorii Clubului Fabrica – între care este frecvent menționat Virgil Horvat, venit din zona de contabilitate și imobiliare – au transformat spațiul industrial dezafectat într-un complex de club, pub și terasă, deschis ulterior și altor operatori (clubul B52, săli de sport și activități creative).

Regim de protecție, controverse și statut actual

În anii 2019–2020 apare un proiect de dezvoltare imobiliară care prevedea demolarea clădirilor rămase ale fostei fabrici Apollo și înlocuirea lor cu un ansamblu de blocuri de până la opt etaje. Proiectul a fost avizat la nivelul unor structuri municipale, generând însă opoziția organizațiilor de patrimoniu, a locuitorilor din zonă și a unei părți a comunității culturale.

Societatea civilă organizează campanii, petiții și acțiuni publice pentru salvarea clădirii. În primăvara anului 2020, Ministerul Culturii, prin Direcția de Cultură a Municipiului București, declanșează procedura de clasare ca monument istoric a imobilului din strada 11 Iunie nr. 50 / Intrarea Ovidiu nr. 6. Din acest moment, clădirii i se aplică, pe durata procedurii, regimul juridic al monumentelor istorice, ceea ce suspendă posibilitatea demolării.

Articole de presă și comunicate publice subliniază valoarea de patrimoniu industrial a ansamblului, vechimea halelor (construite la sfârșitul secolului XIX) și rolul pozitiv al reconversiei în Club Fabrica ca exemplu de integrare a patrimoniului industrial în viața culturală contemporană. Institutul Național al Patrimoniului primește mandatul de a întocmi documentația completă de clasare definitivă. În prezent, clădirea funcționează în continuare ca spațiu cultural, club și terasă, iar dezbaterea publică privind viitorul ei se concentrează pe compatibilizarea dreptului de proprietate și a intereselor imobiliare cu protejarea patrimoniului industrial și cu rolul său identitar în cartierul Carol–Filaret.

Arhitectul clădirii și cercetarea documentară

Sursele disponibile online – articole de presă, materiale de popularizare despre zona industrială Filaret, documente economice, ghiduri istorice și fotografii de arhivă – nu menționează numele arhitectului sau al biroului de proiectare al fabricii. Nici ghidurile interbelice consultate și nici descrierile recente ale patrimoniului industrial din zonă nu atribuie clădirea unui arhitect anume.

În schimb, apar referințe în inventarele Arhivelor Naționale privind fonduri documentare asociate cu Fabrica de ciorapi și tricotaje Dr. Ștefan Cerkez sau cu asociațiile profesionale și economice în care fondatorul era implicat. Aceste fonduri pot conține planuri, schițe sau documentație tehnică, însă ele nu sunt digitalizate și pot fi consultate doar în sălile de lectură ale Arhivelor Naționale ale României – Serviciul Municipiului București. În lipsa unor astfel de cercetări arhivistice aprofundate, atributul arhitectural al clădirii rămâne deschis și trebuie tratat ca atare: pentru moment, arhitectul este „necunoscut în sursele accesibile online”.

Fișă tehnică

- Denumire actuală: Club Fabrica (în ansamblu cu B52 The Club)
- Denumire istorică principală: Fabrica de ciorapi și tricotaje Dr. Ștefan Cerkez; ulterior Fabrica de Ciorapi și Tricotaje „Apollo”
- Adresă actuală: Strada 11 Iunie nr. 50, Intrarea Ovidiu nr. 6, sector 4, București
- Amplasament istoric: Strada Suter nr. 19 (astăzi str. Episcop Chesarie), zonă industrială Filaret–Carol
- Funcțiune inițială: Fabrică de ciorapi și tricotaje (industrie textilă – ciorapi, flanele, tricotaje de corp)
- Funcțiune actuală: Club de concerte, pub, terasă, spații culturale și de loisir, spații sportive și creative conexe
- Anul construirii: Circa 1896–1898 (hale și clădiri industriale ridicate în ultimul deceniu al secolului XIX; sursele menționează fondarea fabricii în 1896 și hale datate 1898)
- Fondator / proprietar inițial: Dr. Ștefan Cerkez (Cerchez), antreprenor armean, medic și chimist; proprietar al „Fabricii de ciorapi și tricotaje Dr. Ștefan Cerkez”
- Proprietari / administratori ulteriori: Societate anonimă interbelică; după 1948, întreprindere de stat (Fabrica de Ciorapi și Tricotaje „Apollo”); după 1990, societate privatizată, ulterior deținută de investitori privați (inclusiv un investitor italian), apoi investitori greci care închiriază spațiile pentru Club Fabrica și B52
- Arhitect: Necunoscut (nespecificat în sursele consultate; probabil proiect industrial realizat de un birou tehnic sau inginer)
- Stil arhitectural: Arhitectură industrială de sfârșit de secol XIX – început de secol XX: volumetrie simplă, cărămidă aparentă, ferestre mari ritmate, decorație minimă concentrată la cornișă
- Regim de înălțime: Corp principal P+1 (etajul utilizat ca sală de concerte), cu anexe și volume secundare rezultate din extinderi și suprabetonări
- Structură și materiale: Zidărie portantă de cărămidă, completată cu elemente de beton armat; planșee din beton și metal; acoperișuri tip hală industrială
- Suprafață aproximativă: Circa 2.700 m² spații închiriate în 2007 pentru amenajarea Club Fabrica și B52, în cadrul unui ansamblu industrial inițial mult mai extins
- Situație actuală: Clădire parțial păstrată din ansamblul original; restul platformei industriale parțial demolat și înlocuit cu bloc de locuințe și alte construcții; funcțiune culturală și de loisir activă
- Regim juridic și protecție: Procedură de clasare ca monument istoric declanșată în 2020 pentru imobilul din str. 11 Iunie nr. 50 / Intrarea Ovidiu nr. 6; până la finalizarea procedurii i se aplică regimul juridic al monumentelor istorice conform Legii 422/2001
- Intervenții și reconversii: Reconversie funcțională începând cu 2007: amenajare club (etaj), pub (parter), terasă în curte, spații sportive și creative, skatepark, săli de dans; păstrarea volumetriei și a materialelor principale, cu intervenții în special la nivel de finisaje, instalații și decor urban
- Stare de conservare: Structură principală păstrată și utilizată; porțiuni ale ansamblului inițial demolate; coexistenta cu construcții noi (bloc de locuințe) pe aceeași platformă; necesită monitorizare și intervenții de restaurare punctuală pentru cărămidă, tâmplării și detalii de fațadă
- Încadrare urbanistică: Zonă protejată Carol–Filaret, într-un țesut de străzi istorice și ansambluri industriale vechi; în proximitatea Parcului Carol, Dealului Arsenalului și a altor repere industriale istorice (Fabrica de cafea Franck, uzine, depozite)
- Arhive și documente asociate: Fonduri la Arhivele Naționale ale României privind industria textilă, Asociația Industriilor de Tricotaje din România și documente de prețuri care menționează fabrica Dr. Ștefan Cerkez; inventare ale fondurilor „S.A. Fabrica de ciorapi și tricotaje Dr. St. Cerkez” și documente privind industria din București (1856–1933)

Referințe

- De la flanele și șosete la zbenguială și merinde. Povestea Fabricii de Ciorapi Apollo de la Filaret (Berceni de Poveste)
- Bucureşti, Intrarea Ovidiu nr. 6 – (str. 11 Iunie nr. 48-52), sector 4 (Gatedoor Holdings)
- Istoria armenilor din România. Antebelică, interbelică, postbelică (Negustorie.ro – pentru profilul economic al lui Dr. Ștefan Cerkez)

- Fabricile din zona industrială Filaret–Rahova (Berceni de Poveste)
- Ministerul Culturii a declanşat procedura de clasare a fostei fabrici de ciorapi şi tricotaje Apollo (News.ro)
- Club Fabrica va deveni monument istoric. Ministrul culturii a declanșat procedura necesară (Libertatea)
- PATRIMONIU. Fosta fabrică Apollo, actual centru creativ, nu va mai putea fi demolată (Gândul)
- Clubul Fabrica din Bucureşti ar putea fi demolat. În locul lui vor apărea mai multe blocuri de 8 etaje (Mediafax)
- Ministerul Culturii a demarat procedura de clasare a clădirii unde se afla Club Fabrica (NewsBucurești)
- Cine este bucureşteanul care a transformat o fabrică comunistă din Capitală în club de distracţii (B365)
- Am vorbit cu oameni din Fabrica despre istoria clubului care risca să fie dărâmat (VICE România)
- Comoara dintre buruieni și fiare vechi. Cum au reinventat tinerii spațiile industriale (Digi24)
- Club FABRICA București (VideoGuide)
- Bloc – Fosta fabrică de ciorapi Apollo (Bucureștiul meu drag)
- Regina Maria – Dealul Arsenalului, vedere aeriană 1924 (Muzeul de Fotografie)
- Despre Club FABRICA București – site oficial (Fabrica Club)
- Documente privind dezvoltarea industriei în oraşul Bucureşti (Arhivele Naționale – Biblioteca digitală)
- Asociația Industriilor de Tricotaje din România (ATRICO). 1941–1948 (Arhivele Naționale ale României)

2024

2008

Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/fabrica-de-ciorapi-si-tricotaje-dr-stefan-cerkez-fabrica-apollo