# Enclava Zodiac Adresă: Calea Dorobanti nr. 36-40, Sector 1, Cartierul Dorobanți, București An construcție: 1946 Tip ansamblu: Enclave Tip clădire: 6-12 niveluri Stil arhitectural: fǎrǎ Risc seismic: fǎrǎ Monument istoric: nu este Etichete: agentii imobiliare Bucuresti, ansamblu rezidential, bloc, cladire, george butunoiu, imobiliar, piața imobiliară, preturile apartamentelor, property index, real estate, real estate bucuresti, rezidential ## Descriere Enclava / ansamblul Zodiac ocupă o bucată mare de teren (aproape jumătate de hectar – 4300mp, mai precis) între Calea Dorobanților și strada Caragea Vodă, cu intrare nerestricționată din Calea Dorobanților și doar pe poarta ferecată a Garajului BNR prin spate, din Caragea Vodă. ## Articol Blocul și ansamblul Zodiac Ansamblul cunoscut generic drept „Blocul Zodiac” este situat în municipiul București, pe Calea Dorobanților nr. 36-40, sectorul 1. Imobilul figurează în Lista Monumentelor Istorice cu statutul de monument de importanță locală (Clasa B), sub codul LMI B-II-m-B-18614, în categoria „blocuri / imobile”, cu încadrarea cronologică „prima jumătate a secolului XX”. Denumirea uzuală provine de la decorația de inspirație astrologică a fațadei principale, formată din panourile cu semne zodiacale realizate de sculptorul Constantin Baraschi. Adresa oficială reținută de fișa de monument și de majoritatea surselor este Calea Dorobanților nr. 36-40. O sursă arhivistică (studiul Sabinei Marițiu, întemeiat pe fondul Arhivei BNR) indică însă, pentru imobilul de locuințe al funcționarilor Băncii Naționale, numărul 36-38; diferența de numerotare este semnalată aici și reluată, împreună cu celelalte neconcordanțe de sursă, în subcapitolul consacrat discrepanțelor documentare. Localizare urbană Blocul se află pe Calea Dorobanților, una dintre cele mai importante artere ale sectorului 1, cu o lungime de circa 2.600 de metri, întinsă de la Piața Alexandru Lahovari (lângă Piața Romană) până la Piața Charles de Gaulle. Poziția imobilului corespunde segmentului dintre Piața Romană și intersecția cu Șoseaua Ștefan cel Mare, într-o zonă concepută încă de la parcelare ca un cartier exclusivist. În imediata vecinătate se găsesc sediul British Council, Academia de Studii Economice și, pe latura opusă a numerotării, fosta proprietate Ionescu (astăzi Ambasada Serbiei, Calea Dorobanților nr. 34). Enclava și componentele ansamblului Dincolo de blocul de la stradă, care este componenta cea mai cunoscută, adresa Calea Dorobanților nr. 36-40 acoperă o enclavă amplă de teren, de aproximativ 4.300 mp (circa jumătate de hectar), cuprinsă între Calea Dorobanților și strada Caragea Vodă. Accesul se face nerestricționat dinspre Calea Dorobanților și, prin spate, dinspre strada Caragea Vodă, doar prin poarta corpului de garaj al Băncii Naționale a României. În interiorul cvartalului, în jurul unei curți interioare de mari dimensiuni, ansamblul reunește mai multe corpuri distincte: blocul principal de raport de la stradă; un bloc perimetral de închidere de cvartal (claustrum), în stil neoromânesc, dispus în spate în jurul unei a doua curți; pe latura stângă a curții, o casă mai veche cu ornamentică Beaux-Arts, alcătuită din două corpuri alipite; iar în colțul dinspre strada Caragea Vodă, un corp tehnic al BNR, format dintr-un garaj și o clădire administrativă. Toate aceste construcții împart aceeași adresă poștală, Calea Dorobanților nr. 36-40. Documentarea publicată privește aproape exclusiv blocul de la stradă; celelalte corpuri sunt tratate detaliat în capitolul dedicat ansamblului din interiorul cvartalului, cu marcarea explicită a limitelor de sursă. Contextul urban și istoric Calea Dorobanților — o arteră a elitelor Calea Dorobanților, cunoscută în trecut sub numele de Ulița Herăstrăului, este una dintre cele mai vechi străzi ale Bucureștiului și face parte din rețeaua de bulevarde consolidată în prima jumătate a secolului XX. Numele actual i-a fost atribuit în anul 1878, în amintirea trupelor de dorobanți care luptaseră la Plevna, Vidin și Grivița în Războiul de Independență al României. Zona din jurul arterei a fost concepută și construită de la început pentru a forma un cartier exclusivist. În segmentul cuprins între Piața Alexandru Lahovari și intersecția cu Șoseaua Ștefan cel Mare se păstrează mai multe locuințe de tip Beaux-Arts cu grădini, adevărate mici palate: Casa Slătineanu (nr. 60), ridicată în 1884 după planurile lui Paul Louis Albert Galeron; Casa Petre P. Carp (nr. 72), realizată în 1893 de Paul Gottereau; Casa Lorenți (nr. 54), din 1907. În acest țesut rezidențial de prestigiu se inserează, la mijlocul secolului XX, blocul de raport al Băncii Naționale. Comanda Băncii Naționale a României Imobilul a fost ridicat pentru locuințele funcționarilor Băncii Naționale a României, în continuarea unei politici sociale susținute a instituției, care în perioada interbelică edificase locuințe individuale și imobile cu apartamente destinate propriilor angajați și familiilor celor decedați în Primul Război Mondial. Proiectul poartă semnătura arhitectului Radu Dudescu, șeful Serviciului de Arhitectură al BNR, în colaborare cu arhitectul Mircea Marinescu. Radu Dudescu, autor al Noului Palat al BNR de pe strada Doamnei și a peste douăzeci de sedii ale sucursalelor băncii din țară, a condus Serviciul Arhitecturii timp de peste două decenii, cea mai prolifică perioadă a activității sale fiind legată indisolubil de banca centrală. Execuția a fost încredințată antreprizei „Ing. Emil Prager”, una dintre cele mai importante firme de construcții din perioada interbelică, remarcată pentru introducerea betonului armat în construcțiile din România. După naționalizarea antreprizei, la 11 iunie 1948, lucrarea a fost continuată de Centrala Întreprinderilor de Construcții Industriale și Civile. Cronologia construcției și problema datării Datarea blocului constituie principala neconcordanță documentară a acestui obiectiv. Sursele de popularizare, foarte numeroase, indică anul 1946, la un an de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Ediția online a Wikipedia consacrată Căii Dorobanților avansează, în schimb, anul 1940. Cea mai precisă și mai bine fundamentată sursă rămâne studiul întemeiat pe Arhiva BNR (publicat pe Bucureștii Vechi și Noi), potrivit căruia imobilul a fost proiectat în 1945 de Radu Dudescu împreună cu Mircea Marinescu, construcția fiind începută în iunie 1945 și terminată în 1948. Aceeași sursă arhivistică oferă și datele tehnice cele mai detaliate: un bloc structurat pe 9 etaje, cu 54 de apartamente și o suprafață desfășurată de aproximativ 6.870 mp. Sursele de popularizare vorbesc, alternativ, despre 52 sau circa 50 de apartamente, cu suprafețe medii de aproximativ 100 mp fiecare. În lipsa accesului direct la documentația de autorizare și de proiect, prezenta monografie reține valorile din sursa arhivistică drept cele mai probabile, semnalând totodată intervalul de variație al celorlalte surse. Verificarea directă rămâne de făcut în fondurile Arhivei BNR, ale Arhivelor Naționale (D.A.N.I.C.) și în arhiva de autorizații a Primăriei Municipiului București. Blocul de la stradă — concepția arhitecturală Morfologia de ansamblu Blocul de la stradă este conceput făcând apel la ordinul clasic simplificat, cu o morfologie arhitecturală de inspirație franceză, de tip immeuble à cour ouverte — imobil de raport organizat în jurul unei curți interioare deschise. Compoziția fațadei principale se articulează în două aripi monumentale la stradă, de cinci etaje, tratate cu ancadramente monumentale în arcadă pentru ferestre; balcoanele sunt retrase în logie, ceea ce accentuează plasticitatea planului fațadei și subordonarea golurilor unei ordini de ansamblu. Retragerile superioare și reglementările de aliniament Etajele superioare — al șaselea, al șaptelea și al optulea — sunt retrase succesiv de la planul străzii. Această configurație asigură o însorire optimă a curții și a apartamentelor și reflectă reglementările interbelice de aliniament și de construire, care impuneau retrageri etajate în raport cu lățimea arterei și cu regimul de înălțime admis. Silueta rezultată, cu bază monumentală la stradă și registre superioare retrase, este caracteristică imobilelor de raport bucureștene din prima jumătate a secolului XX. Limbajul Art Deco și materialitatea Vocabularul decorativ al edificiului aparține limbajului Art Deco, tratat însă cu sobrietate și subordonat structurii clasicizante. Frizele cu motivele zodiilor, jocul de tencuială buciardată — lisă sau cu model —, precum și feroneriile delicate cu modele unitare constituie elemente de limbaj Art Deco care atestă preocuparea pentru detaliu a arhitecților. Coerența acestor elemente, de la tratamentul suprafețelor la desenul balustradelor și al grilajelor, indică o concepție unitară a decorației, în care ornamentul astrologic al fațadei se integrează într-un sistem plastic riguros, tratat pe larg în capitolul consacrat decorației lui Constantin Baraschi. Decorația astrologică — panourile lui Constantin Baraschi Autorul decorației Decorația astrologică a fațadei a fost realizată de sculptorul Constantin Baraschi (n. 17 noiembrie 1902, Câmpulung Muscel – d. 22 martie 1966, București), unul dintre cei mai apreciați sculptori români din perioada interbelică. După studii la Școala de Arte Frumoase din București, la clasa lui Dimitrie Paciurea, și la Academia Liberă de Arte Plastice, a beneficiat din 1927 de o bursă în Franța, unde a lucrat la Academia Julian și la cursurile libere ale Academiei Grande Chaumière, în atelierul-școală al lui Antoine Bourdelle. A fost rector al Institutului de Arte Plastice din București și membru corespondent al Academiei Române, fiind totodată singurul sculptor român autor al unui tratat de sculptură (Tratat de sculptură, 2 volume, Editura Meridiane, 1962; ediția a II-a, 1964). Printre lucrările sale de referință se numără ansamblul Kilometrul 0 din fața Bisericii Sfântul Gheorghe, busturile din Parcul Carol I și altoreliefuri pentru Arcul de Triumf. Panourile zodiacale ale fațadei Fațada principală a blocului este decorată cu panouri reprezentând semne zodiacale, motiv de la care provine denumirea uzuală a imobilului. Numărul panourilor este consemnat majoritar drept șaisprezece — valoare reținută și de fișele de monument —, în timp ce o parte a surselor indică cincisprezece, iar literatura de popularizare vorbește frecvent, prin confuzie, despre „cele 12 zodii”, prin raportare la numărul semnelor zodiacale. Neconcordanța dintre numărul panourilor (16) și cel al zodiilor (12) sugerează prezența unor panouri suplimentare, decorative sau complementare temei astrologice; stabilirea exactă a repertoriului iconografic și a ordinii panourilor rămâne de făcut prin inventariere directă pe teren. Tehnica decorativă Tehnica de execuție a panourilor este descrisă neunitar în sursele disponibile: unele menționează reliefuri fine realizate în tencuială specială, integrate frizelor decorative ale fațadei, în timp ce alte surse, de nivel de popularizare, avansează tehnica sgraffito. În absența unei descrieri tehnice de specialitate, prezenta monografie reține caracterizarea generală de friză decorativă în relief, semnalând incertitudinea privind procedeul exact. Clarificarea presupune o examinare de conservare-restaurare a fațadei, în măsură să distingă între relieful modelat în tencuială și procedeul sgraffito. Relația cu Fântâna Zodiac din Parcul Carol Tema zodiacală apropie blocul de un alt reper bucureștean, Fântâna Zodiac de la intrarea în Parcul Carol I, dinspre Piața Libertății, inaugurată în 1935 cu ocazia Serbărilor Bucureștiului („Luna Bucureștiului”). Se impune însă o precizare documentară: fântâna a fost proiectată de arhitectul Octav Doicescu, iar decorația ei — figurile celor douăsprezece zodii, executate în mozaic — aparține sculptorului Mac Constantinescu, nu lui Baraschi. Unele surse de popularizare atribuie, în mod eronat, și fântâna lui Constantin Baraschi; în realitate, cele două lucrări sunt legate exclusiv prin tema astrologică comună, nu prin autor. Ansamblul din interiorul cvartalului Componentele ansamblului aflate în interiorul cvartalului nu beneficiază, la data redactării, de documentare publicată. Descrierea de mai jos se întemeiază pe observația de teren, corelată cu apartenența terenului la patrimoniul Băncii Naționale a României; datările propuse au caracter orientativ, iar confirmarea lor rămâne condiționată de cercetarea de arhivă indicată la finalul capitolului. Conform principiului lipsei prezumției arhivistice, datele indisponibile sunt marcate ca atare, fără a fi completate speculativ. Blocul perimetral neoromânesc În spatele blocului de la stradă, dincolo de curtea interioară principală, ansamblul cuprinde un bloc perimetral de închidere de cvartal (claustrum), dispus în jurul unei a doua curți interioare. Corpul este tratat în stil neoromânesc și pare a fi fost ridicat, după caracteristicile stilistice observabile, în deceniul al patrulea al secolului XX. Datarea, comanditarul și paternitatea proiectului nu au putut fi confirmate documentar și rămân de stabilit prin cercetare de arhivă. Casa cu ornamentică Beaux-Arts Pe latura stângă a curții se află o casă mai veche, purtând o ornamentică de factură Beaux-Arts care sugerează o datare în jurul anului 1900. Construcția pare alcătuită din două corpuri alipite — ori din două case învecinate reunite —, aspect ce ridică întrebarea dacă este vorba de un edificiu unitar sau de rezultatul unei comasări ulterioare. Autorul, comanditarul și data exactă a construcției rămân nedocumentate. Corpul tehnic al Băncii Naționale În colțul dinspre strada Caragea Vodă, cu ieșire pe această stradă, se găsește un corp tehnic aparținând Băncii Naționale a României, alcătuit dintr-un garaj și o clădire administrativă de mici dimensiuni, marcate ca atare prin însemnele BNR. Accesul dinspre Caragea Vodă se face exclusiv prin poarta ferecată a acestui garaj. Prezența corpului confirmă continuitatea funcțională a apartenenței întregii enclave la patrimoniul băncii centrale, de la edificarea blocului de locuințe al funcționarilor până în prezent. Direcții de cercetare arhivistică Clarificarea istoricului corpurilor secundare presupune consultarea fondului Băncii Naționale a României din Arhivele Naționale (D.A.N.I.C.) și a arhivei proprii a BNR, a dosarelor de autorizare de construire din arhiva Primăriei Municipiului București, precum și a planurilor cadastrale și a documentelor de asigurare de epocă. Aceste direcții sunt consemnate pentru o etapă ulterioară de documentare a monografiei, în care corpurile secundare ale enclavei să poată fi tratate cu aceeași rigoare ca blocul de la stradă. Discrepanțe documentare Neconcordanțele de sursă semnalate pe parcursul monografiei sunt consolidate mai jos. Ele reflectă, în principal, diferența dintre literatura de popularizare și sursa arhivistică, precum și lipsa accesului direct la documentația de proiect și de autorizare. Datarea construcției constituie principala neconcordanță: 1940 (Wikipedia, articolul despre Calea Dorobanților), 1946 (majoritatea surselor de popularizare) și, respectiv, proiectare în 1945, început în iunie 1945 și finalizare în 1948 (cercetarea de arhivă a BNR). Prezenta monografie reține intervalul 1945-1948 drept cel mai probabil, întemeiat pe sursa arhivistică. Numerotarea poștală apare ca 36-40 în fișa de monument și în majoritatea surselor, dar ca 36-38 în sursa arhivistică a BNR. Diferența poate reflecta o renumerotare a arterei sau extinderea ulterioară a adresei asupra întregii enclave. Numărul panourilor decorative este consemnat majoritar drept 16 (inclusiv în fișele de monument), o parte a surselor indicând 15; sursele de popularizare vorbesc frecvent, prin confuzie, despre „12 zodii”. Neconcordanța dintre numărul panourilor și cel al semnelor zodiacale rămâne de lămurit prin inventariere pe teren. Numărul apartamentelor variază între 54 (sursa arhivistică), 52 și circa 50 (surse de popularizare). Tehnica decorației este descrisă neunitar, ca relief în tencuială specială sau ca sgraffito, procedeul exact rămânând de stabilit printr-o examinare de conservare-restaurare. Atribuirea Fântânii Zodiac din Parcul Carol I constituie o eroare recurentă în sursele de popularizare, care o pun uneori pe seama lui Constantin Baraschi. În realitate, fântâna (1935) este opera arhitectului Octav Doicescu, cu decorația în mozaic realizată de Mac Constantinescu; legătura cu blocul este exclusiv tematică. În fine, documentarea publică este lacunară în privința arhitectului Mircea Marinescu și a corpurilor secundare ale enclavei (blocul perimetral neoromânesc, casa Beaux-Arts, corpul tehnic BNR), care nu apar în literatura consultată. Clarificarea acestor puncte este condiționată de cercetarea de arhivă indicată în capitolul consacrat ansamblului. Personaje Radu Dudescu (arhitect) Radu Dudescu (n. 10 martie 1894, București – d. 1983) a fost arhitect, diplomat al Academiei de Arhitectură din București (1921). Întreaga sa carieră a fost legată de Banca Națională a României, în cadrul căreia a condus Serviciul de Arhitectură timp de peste două decenii (din 1922 până în 1947). Este autorul Noului Palat al BNR de pe strada Doamnei — la care a colaborat cu arhitectul Ion Al. Davidescu — și a peste douăzeci de sedii ale sucursalelor băncii din țară, precum și al numeroaselor locuințe destinate funcționarilor BNR. Arhitectura sa acoperă un registru larg, de la interpretarea elementelor tradiționale la modernul clasicizant și la Art Deco. Pentru studiul noului sediu central al BNR a vizitat sediile băncilor centrale de la Berlin și Paris și sediul Societății Națiunilor de la Geneva. După 1950 a fost transferat la Institutul de Proiectare a Construcțiilor din cadrul Ministerului Construcțiilor. Mircea Marinescu (arhitect) Mircea Marinescu, arhitect, coautor al proiectului Blocului Zodiac alături de Radu Dudescu. Documentarea publică privind biografia și opera sa este, la data redactării, foarte redusă, iar identificarea sa precisă este îngreunată de frecvența numelui. Clarificarea rolului său în proiect și a restului activității rămâne de realizat prin cercetare de arhivă (fondurile BNR și dosarele Uniunii Arhitecților). Emil Prager (inginer constructor) Emil Prager (n. 18/31 august 1888, București – d. 1 februarie 1985) a fost unul dintre cei mai importanți ingineri constructori români din perioada interbelică, remarcat pentru introducerea în premieră a betonului armat în construcțiile din România. Diplomat al Școlii Naționale de Poduri și Șosele din București (1912), a înființat în 1921 un birou de studii și proiecte pentru lucrări de beton armat, transformat în 1925 în antrepriza de construcții care i-a purtat numele. Antrepriza „Ing. Emil Prager” a executat numeroase edificii monumentale, industriale și de infrastructură până la naționalizarea din 11 iunie 1948. A fost căsătorit cu actrița Elvira Godeanu. Unele surse oferă variante ușor diferite ale datei nașterii (18/31 sau 19 august 1888). Constantin Baraschi (sculptor) Constantin Baraschi (n. 17 noiembrie 1902, Câmpulung Muscel – d. 22 martie 1966, București), sculptor, autor al panourilor zodiacale ale fațadei. A studiat la Școala de Arte Frumoase din București, la clasa lui Dimitrie Paciurea, apoi la Academia Liberă de Arte Plastice; din 1927 a urmat, la Paris, cursurile Academiei Julian și ale Academiei Grande Chaumière, în atelierul lui Antoine Bourdelle. A fost rector al Institutului de Arte Plastice din București și membru corespondent al Academiei Române, precum și singurul sculptor român autor al unui tratat de sculptură (Tratat de sculptură, 2 volume, Editura Meridiane, 1962; ediția a II-a, 1964). Este autorul ansamblului Kilometrul 0 din fața Bisericii Sfântul Gheorghe, al busturilor din Parcul Carol I și al altoreliefurilor de la Arcul de Triumf. Sabina Marițiu (cercetătoare) Sabina Marițiu, cercetătoare, autoare a unor studii de arhivă privind arhitectul Radu Dudescu și Banca Națională a României, publicate în seria RESTITUTIO a BNR. Pe aceste studii se întemeiază datele cronologice și tehnice cele mai precise reținute în prezenta monografie despre imobilul funcționarilor BNR de pe Calea Dorobanților. * Calea Dorobanți nr. 36-40: Banca Națională a României a deținut o vastă proprietate în Calea Dorobanți nr. 36-40 și str. Caragea Vodă nr. 9-11. Fără să fie explicit o parcelare, clădirile au fost realizate de-a lungul timpului, evidențiind aici mai multe etape de activitate constructivă și de locuire. Arhitectul Ștefan Constantinescu-Roda, din partea Băncii Naționale a României, este autorul unei intervenții din august 1922. În 5 august 1922 s-a propus și ridicarea unei reședințe pentru guvernatorul B.N.R., după proiectul arh. Petre Antonescu. Clădirea impunătoare, în stil neoromânesc, ar fi avut 520 m.p. și ar fi fost poziționată în curte, în fața celor existente. Din păcate, nu a mai fost realizată, dar la o dată ulterioară construcția din curte a primit o fațadă neoromânească, vizibilă și astăzi. Până în 1931 au mai fost ridicate și alte anexe spre str. Caragea Vodă. Arh. Radu Dudescu proiecta în spate o nouă casă parter de 77 m.p. cu funcția de magazie- depozit. În 1939 aflăm aici atelierele B.N.R. (tâmplărie, mecanică, vopsitorie, tipografie, electrică, infirmerie, camere pentru exerciții anti-gaz, costume anti-gaz, magazii, boxe, spălătorie) pentru care ing. Scarlat Fotino solicita o autorizație de transformare. Astfel descrierea indică reparații radicale la corp 1 parter și etaj, corp 2 parter cu 2 etaje și corp 3 parter și 2 etaje. Clădirile se aflau retrase atât din alinierea Căii Dorobanților cât și din cea a străzii Caragea Vodă. Planurile au fost semnate de arh. Radu Dudescu. În 1946 a fost finalizat Blocul "Zodiac", proiectat de arh. Radu Dudescu și de arh. Mircea Marinescu și realizat de constructor ing. Emil Prager. Datele sale tehnice sunt: înălțime de 9 etaje, cu 54 de apartamente și o suprafață desfășurată de 6870 m.p. Decorația cu simbolurile zodiacale și alte frize cu putti și animale a fost realizată de sculptorul Constantin Baraschi. Imobilul este monument istoric. (Oana Marinache). * Blocul Zodiac de pe Calea Dorobanților 36-40, un imobil cu o frumoasă curte interioară semnat de arhitecții Radu Dudescu și Mircea Marinescu, impresionează prin statura și se remarcă prin decorația de inspirație astrologică. Este conceput făcând apel la ordinul clasic simplificat, cu o morfologie arhitecturală de inspirație franceză ca immeuble à cour ouverte, având două aripi monumentale la stradă de 5 etaje cu ancadramente monumentale în arcadă pentru ferestre și balcoanele retrase în logie. Etajele 6, 7, 8+ sunt retrase de la stradă, asigurând o însorire optimă și reflectând reglementările de aliniament și construire interbelice. Delicatețea frizelor cu motivele zodiilor, jocul de tencuială buciardată, lisă sau cu model, feroneriile delicate cu modele unitare sunt elemente de limbaj Art Deco care ne arată preocuparea pentru detaliu a arhitecților acestui edificiu remarcabil. Monument istoric Clasa B, Cod LMI: B-II-m-B-18614; Constructor: Ing. E. Prager (ansamblu). Blocul Zodiac se află în clasa a II-a de risc seismic. (Dragos Dogaru - ianuarie 2024) * Enclava / ansamblul Zodiac ocupă o bucată mare de teren (aproape jumătate de hectar – 4300mp, mai precis) între Calea Dorobanților și strada Caragea Vodă, cu intrare nerestricționată din Calea Dorobanților și doar pe poarta ferecată a Garajului BNR prin spate, din Caragea Vodă. În afară de arhicunoscutul Blocul Zodiac, de la stradă, pe Calea Dorobanților, în jurul unei imense curți interioare ansamblul mai are un bloc perimetral cu altă curte interioară (clădire închidere de cvartal / claustrum), în stil Neoromânesc, construit, probabil, prin anii 30, în spate. Apoi, pe partea stângă a curții, o casă veche cu ceva ornamente Beaux-Arts, construită, probabil, pe la 1900. Are două corpuri, sau sunt două case lipite. Iar în colțul din stânga, cu ieșire către Caragea Vodă, e un ansamblu tehnic pe care scrie BNR, un garaj și o mică clădire administrativă. Toate clădirile au aceeași adresă, Calea Dorobanților 36-40. Referințe: - Noica, Nicolae, Emil Prager – un model (volum tipărit). - Colfescu, Silvia, București: ghid turistic, istoric, artistic (volum tipărit). - Popescu, Alexandru, Casele și palatele Bucureștilor (volum tipărit). - Marinache, Oana, Parcelări din zona Dorobanți I, Editura Istoria Artei, București 2023] (volum tipărit). - Palatul Funcţionarilor Băncii Naţionale, Calea Victoriei № 22 (Bucureștii Vechi și Noi). - Blocul Zodiac (Monumente România). - Blocul Zodiac, Valentin Mandache (Case de epocă). - Calea Dorobanților (Wikipedia). - Constantin Baraschi (Wikipedia). - Emil Prager (Wikipedia). - Radu Dudescu (Metacult). - Zodiacurile Bucureștiului: Art Deco și modernism. Fotomontaj, video și diapozitive - București – clădiri istorice cu risc seismic - Restitutio: Viața și opera lui Radu Dudescu - Radu Dudescu (IDentitate) - Arhitect Radu Dudescu (Arhiva de Arhitectură) - Arhitectul Radu Dudescu (1894-1983) - comentariu critic META - Arhitect Radu Dudescu (Wikipedia) August 2023: Sinteză: Blocul Zodiac din București se află pe Calea Dorobanților nr. 36-40, sectorul 1, și este monument istoric de importanță locală (cod LMI B-II-m-B-18614). Imobilul a fost ridicat pentru locuințele funcționarilor Băncii Naționale a României, după un proiect al arhitecților Radu Dudescu — șeful Serviciului de Arhitectură al BNR — și Mircea Marinescu. Execuția a fost realizată de antrepriza „Ing. Emil Prager”, iar după naționalizarea acesteia (11 iunie 1948), de Centrala Întreprinderilor de Construcții Industriale și Civile. Datarea diferă de la o sursă la alta: majoritatea surselor de popularizare indică anul 1946, o sursă indică 1940, iar cercetarea de arhivă a BNR precizează proiectarea în 1945, începerea construcției în iunie 1945 și finalizarea în 1948. Aceeași sursă arhivistică menționează 9 etaje, 54 de apartamente și o suprafață desfășurată de circa 6.870 mp. Blocul este conceput în registrul unui ordin clasic simplificat de inspirație franceză, cu morfologie de immeuble à cour ouverte — imobil de raport organizat în jurul unei curți interioare deschise. Cele două aripi monumentale de la stradă au cinci etaje, cu ancadramente în arcadă la ferestre și balcoane retrase în logie; etajele superioare (6-8) sunt retrase succesiv, conform reglementărilor interbelice de aliniament. Vocabularul decorativ aparține limbajului Art Deco: frize cu motive zodiacale, tencuială buciardată (lisă sau cu model) și feronerii cu modele unitare. Decorația astrologică a fațadei — consemnată majoritar drept 16 panouri — este opera sculptorului Constantin Baraschi (1902-1966), autor și al ansamblului Kilometrul 0 și al busturilor din Parcul Carol I. Tema zodiacală apropie blocul de Fântâna Zodiac din Parcul Carol I (1935), lucrare distinctă, a arhitectului Octav Doicescu, cu mozaic de Mac Constantinescu. Proiectul poartă semnătura lui Radu Dudescu (1894-1983), autor al Noului Palat al BNR de pe strada Doamnei și a peste douăzeci de sedii ale sucursalelor băncii din țară, care a condus Serviciul de Arhitectură al BNR între 1922 și 1947. Execuția a revenit antreprizei „Ing. Emil Prager” (1888-1985), pioner al betonului armat în România. Blocul se află pe Calea Dorobanților, arteră a cărei denumire datează din 1878, în amintirea trupelor de dorobanți din Războiul de Independență, într-o zonă concepută de la parcelare ca un cartier exclusivist. Dincolo de blocul de la stradă, adresa acoperă o enclavă de circa 4.300 mp, între Calea Dorobanților și strada Caragea Vodă, cu acces nerestricționat dinspre Calea Dorobanților și, dinspre Caragea Vodă, doar prin poarta corpului de garaj al BNR. Enclava mai cuprinde un bloc perimetral neoromânesc, dispus în jurul unei a doua curți, o casă cu ornamentică Beaux-Arts și un corp tehnic al BNR, cu garaj și clădire administrativă. Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/enclava-zodiac-bucuresti