Cinematografele de pe Strada Doamnei
La începutul secolului XX, Bucureștiul trecea printr-o transformare rapidă a spațiului urban și a modului de consum cultural. După introducerea cinematografului ca nou mediu de divertisment, orașul a devenit una dintre capitalele europene unde noi spații pentru proiecții și spectacole aveau să apară în centrele urbane. În acest context, Strada Doamnei, un ax urban situat în apropierea nucleului istoric, a găzduit două dintre primele cinematografe permanente din București. Ceea ce astăzi pare normal — existența mai multor cinematografe în oraș — era în epocă o inovație culturală. Până în preajma Primului Război Mondial, proiecțiile de filme se realizau deseori în grădini de vară, săli de bal sau locuri temporare, iar primele clădiri dedicate exclusiv cinematografelor sunt parte dintr-o istorie a modernizării culturale a capitalei. Cinematografele de pe Strada Doamnei 7 și 9 sunt două dintre cele mai reprezentative exemple ale primei epoci cinematografice din București. Ele reflectă atât dinamica socială și culturală a orașului la începutul secolului XX, cât și modul în care arhitectura urbană și-a adaptat spațiile la un nou tip de divertisment de masă.
Str. Doamnei nr. 7 – parcela „Blanduzia” și Cinematograful Volta (1909)
În istoria lotului de la nr. 7, articolul de pe arhitectura-1906.ro scrie că înainte de apariția cinematografului, parcela a funcționat ca un mic univers comercial și de divertisment urban, cu o casă cu prăvălii și cu „Grădina Blanduziei” (numită și Edison în alte momente), iar apoi cu transformări masive la final de secol XIX și început de secol XX. În această cronologie, proprietarul-cheie al secolului XIX este Ștefan Petrovici. În articol apare și forma cu titlu nobiliar, „Ștefan Petrovici von Armis”, în discuția despre casa ridicată înainte de 1844 și despre ipoteza existenței pivnițelor ei (posibilă structură arheologică sub lotul actual). Această formulă sugerează un statut social și o ramură de familie mai amplă legată de zona centrală (și există, independent, documente de arhivă pentru proprietăți „Petrovici-Armis” pe Strada Doamnei, chiar dacă nu pe același număr).
Momentul decisiv de transfer al proprietății este anul 1912: Ștefan Petrovici moare și lasă moștenire parcela de la Str. Doamnei nr. 7 lui Nicolae Kretzulescu, cumnatul său. Kretzulescu demolează toate corpurile vechi de clădire, păstrând însă Cinematograful Volta (deja construit în 1909). În anii 1920, Nicolae Kretzulescu schimbă strategia economică a terenului: consideră că o incintă de galerii comerciale aduce mai mult profit decât cinematograful și vechea casă cu prăvălii. În 1925 obține o autorizație provizorie pentru 35 de magazine – ceea ce va deveni „Galeriile Blanduziei”, un spațiu comercial cu loturi numerotate ca niște repere cadastrale și un reper social major în centrul orașului interbelic.
Pentru fazele târzii ale parcelei (după perioada galeriilor), există indicii convergente că zona de la nr. 7 a fost restructurată sever în epoca recentă, iar imobilul asociat fostului Volta a dispărut în jurul anului 2003, când locul a devenit parcare publică. Această etapă ține mai mult de istoria transformărilor urbane decât de un proprietar unic identificabil din surse publice ușor verificabile.
Cinematograful de pe Strada Doamnei nr. 7 este cunoscut în istoriografia timpurie a cinemaului din România sub denumirile Cinema Volta și Cinema Apollo. Această clădire a reprezentat una dintre primele structuri dedicate exclusiv proiecțiilor cinematografice continuate în timp. Volta s-a impus ca un cinematograf stabil, care a deschis noi posibilități pentru publicul bucureștean din prima decadă a secolului XX și în anii imediat următori.
Cinematograful Volta/Apollo a avut un impact cultural semnificativ în București, fiind un punct de întâlnire pentru public de toate vârstele. Deși detaliile despre arhitectură sau planul interior nu sunt păstrate în arhive publice accesibile rapid, funcția de „spațiu de cinema permanent” îl plasează printre primele structuri de acest tip din capitală și unul dintre cele mai importante locuri pentru difuzarea filmului în perioada prebelică.
Str. Doamnei nr. 9 – imobilul (1895) cu Terra / Elyse / Doina
La adresa str. Doamnei nr. 9, aceeași sursă (arhitectura-1906.ro) fixează foarte clar faptul că acolo exista deja, într-un imobil construit în 1895, un teatru–cinematograf numit Terra, înainte ca Volta (nr. 7) să fie ridicat ca „prima clădire din București dedicată exclusiv proiecției cinematografice”. Din surse publice recente, traseul de identitate al clădirii este redat astfel: Terra (cinematograf foarte vechi) → Cinema Elyse (în jurul lui 1940) → Cinema Doina (după 1950) → iar în 1999 transformarea în restaurant, cu terasa asociată. Alte surse confirmă că Cinema Doina era „în fața Băncii Naționale”, în imediata vecinătate a magazinului „Trei Ursuleți”, și leagă istoric zona de „Grădina Blanduziei” (ca memorie a locului).
După 1990, în zona nr. 9 apare explicit tema schimbărilor de regim de proprietate și a retrocedărilor, într-un context în care spațiile comerciale de la parter și funcțiunile publice (magazin, cinematograf) s-au reprofilat sau au dispărut. În 2010 apar relatări de presă despre proiecte de reconversie/dezvoltare pe un teren mare (5.000 mp) care includea zona Doamnei 9, unde erau cinematograful Doina și magazinul Trei Ursuleți, ceea ce sugerează un moment de reconfigurare urbanistică și juridică, dar fără a numi clar proprietarul final al terenului în articolul respectiv. Într-o sursă din zona academică (platformă UAR), lotul de la nr. 9 este citat ca exemplu de clădire de cinematograf degradată, folosită la parter ca restaurant – informație care confirmă starea și utilizarea recentă, fără detalierea proprietarilor.
În Strada Doamnei nr. 9 a funcționat o altă sală de cinema, menționată de asemenea sub numele de Apollo în anumite surse (probabil greșit). Această suprapunere de denumiri (Volta / Apollo) reflectă practicile comerciale ale epocii: branduri care se pliau pe preferințele pieței, programe noi și tentante pentru public. Cinematograful de la nr. 9 a fost inclus în circuitul urban al cinematografelor din București încă din primul deceniu al secolului XX, devenind o alternativă și concurent pentru sala de la nr. 7. Publicul de atunci era fascinat de proiecțiile cinematografice, iar cinematografele din centrul orașului aveau programe dese și variate.
Activitatea cinematografică din Str. Doamnei 9 a contribuit la consolidarea cinematografiei comerciale ca formă de divertisment urban. Chiar dacă multe detalii despre montajul sălii, capacitate, calendarul programelor și arhitectul care a proiectat această clădire nu sunt ușor de găsit în sursele principale de arhivă, existența ei este recunoscută ca parte a primei generații de cinematografe permanente ale capitalei.
*
În curtea din Intrarea Blanduziei erau multe magazine, care aveau la etaj prin interior locuința negustorului. Prin anii '65 într-una din aceste clădiri funcționa "Clubul Cooperației". La parter avea un joc care se numea schubach, cu unele mici pucuri din lemn care trebuiau lansate către un locaș pe masă specială din lemn. Deasupra Cinematografului DOINA locuia o familie cu copii. Magazinul "La trei ursuleți" avea lucruri de îmbrăcăminte pentru băieți. Pentru fetițe era ceva mai departe, pe Calea Victoriei Nr. 23 (Blocul Crustal Palace sau Blocul Roșu) de vis-a-vis de Miliția capitalei, funcționa "Magazinul Scufița Roșie". În apropiere, Str. Lipscani colț cu Str. Smârdan era Magazinul "La doi iepurași", cu produse de îmbrăcăminte pentru copii. Am locuit de la naștere până la seismul din 4 Martie 1977 pe str. Doamnei. Ce copilărie frumoasă am avut. Astăzi totul este schimbat în rău în aceea zonă centrală a capitalei. (JFN, comentariu Facebook)
Referințe:
- Moartea și viața Grădinii Blanduziei. Secvențe cinematografice (Arhitectura 1906)
- Ruinele „Broadway-ului” bucureștean! Cum arată acum bulevardul care, înainte de anii ’90, era zona de promenadă a orașului
- Cinematografele de lux ale Bucureștiului de altădată
- Primele cinematografe ale Bucureștiului (Almanahul Literar)
- Cinematografe din vechiul Bucureşti I
- Cinematografe din vechiul Bucureşti II
- Bulevardul Elisabeta sau “Hollywood-ul românesc”
- Primele filme bucureștene
August 2023:
