Strada Eremia Grigorescu Nr. 3 colț cu str. Columb nr. 10-12: Propr. Eugen Teohari; 1888 împrejmuire, reparații tencuieli Propr. Eug. B. Theohari; 1890 casă, arh. A. Krause, adaos bucătărie (nr. 16); 1920 cumpărată de văduva istoricului Xenopol; 1921 Jules Borel îi mai vinde Coraliei Xenopol două terenuri învecinate; 1926 construcție începută de 3 ani și abandonată pe colț; somată să dărâme în 1928; Propr. Rina Xenopol, Valenka Gatovski; 1933 proiect nerealizat pentru un imobil 7 etaje, arh. Lupu Kramer (nr. 3) (Oana Marinache - ARHITUR, Parcelări private I, Asociația și Editura Istoria Artei, 2019)
*
Sfârșitul sec. XIX și primele decenii ale sec. XX: Singurele modificări importante ale tramei stradale, datând din această perioadă, sunt completarea traseului Str. Arthur Verona cu tronsonul dintre Str. Pitar Moș și Dionisie Lupu (operațiune realizată, la o dată necunoscută, prin exproprierea unei parcele), precum și trasarea, în anul 1914, a actualei Str. Cristofor Columb și realizarea parcelării aferente (aparținând Societății de asigurări „Naționala”). Parcelarea societății „Naționala” a cuprins terenul în fosta proprietate a doctorului Eugeniu Teohari, pe care îl cumpărase în 1889 de la Anton Bornea; după parcelare, partea centrală a proprietății (cu clădirea construită în 1890 de arhitectul E. Krause pentru dr. Teohari) intră în folosința familiei istoricului A.D. Xenopol (văduva sa cumpără terenul în 1920, după moartea istoricului). Parcelarul este completat cu o formă urbană caracteristică pentru această perioadă: curtea longitudinală cu locuințe-vagon simetrice, formată pe parcele adânci și derivată, prin dublare în oglindă, din tipul curent al parcelei înguste cu casă-vagon și curte laterală. Ambele tipuri încep să fie folosite pentru construcția de locuințe de închiriat dispuse în adâncime – formulă frecvent întâlnită la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, un posibil precedent autohton al fundăturii sau al „aleii” orașului-grădină. (studiu istoric)
Referințe:
August 2023:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.