Istoricul clădirii: Reşedinţa Ambasadorului Italiei la Bucureşti, situată pe strada Henri Coanda 7, a fost mai întâi proprietate a familiei Stolojan-Vintilă Brătianu şi a fost locuită după aceea de un bogat întreprinzător norvegian, negustor de lemn, cunoscut prin viaţa plină de fast pe care o ducea şi prin recepţiile frecvente pe care le organiza în saloanele sale, recepţii la care luau parte cele mai importante personalităţi ale lumii politice şi artistice româneşti din acea perioadă. În anul 1920 clădirea a fost pusă în vânzare şi cumpărată în numele Statului italian de către Alberto Martin Franklin, în calitate de trimis special şi ministru plenipotenţiar al Regatului Italiei la Bucureşti. În anii treizeci vila a suferit lucrări de reamenajare conduse de arhitectul florentin Gherardo Bosio (1903-1941) care a transformat exteriorul in stil lictoriu (fascist n.r.). Vila este, în zona centrală a orasului, la numai caţiva paşi distanţă de sediul celor mai importante instituţii româneşti şi de numeroase alte ambasade, de Calea Victoriei, stradă istorică elegantă a capitalei în epoca în care Bucureştiul era cunoscut în toată Europa sub numele de “micul Paris”, şi de Piaţa Romană, în centrul căreia a fost aşezată o reproducere în mărime naturală a Lupoaicei Capitoline, dar al Primăriei din Roma din 1906.
Referințe:
2024:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.