Vila Mihail Oromolu
Construcția vilei și primul proprietar; Un cartier nou al Capitalei
Bd. Aviatorilor nr. 8 se află în imediata apropiere a Pieței Victoriei și a sediului Guvernului României. În perioada interbelică, zona făcea parte dintre cartierele noi care se dezvoltau la nord de centrul istoric al Bucureștiului, alături de marile bulevarde și de reședințele oficiale ridicate în acei ani. Aici au fost construite, în deceniile al treilea și al patrulea ale secolului XX, numeroase vile destinate elitei politice, administrative și financiare a țării. Vila a fost ridicată în perioada 1926-1927 pentru Mihail Oromolu. Amplasarea sa, aproape de instituțiile publice și de reședințele nou construite din nordul orașului, corespundea statutului social al beneficiarului și funcției reprezentative pe care clădirea avea să o îndeplinească încă din primii ani.
Mihail Oromolu, jurist și guvernator al Băncii Naționale
Mihail Oromolu s-a născut la 6 februarie 1875, la Râmnicu Vâlcea, și a murit la 29 martie 1945. A studiat la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, apoi la Universitatea din București; și-a continuat studiile de drept la Universitatea din Paris și a urmat cursuri de litere și filosofie la Universitatea din München. A intrat în magistratură în 1900, a fost magistrat la Craiova din 1903 și procuror din 1904, apoi prefect al județului Dolj între 1912 și 1913.
A fost deputat și senator între 1914 și 1938, afiliat inițial Partidului Conservator, apoi Partidului Conservator-Democrat și, ulterior, Partidului Național Liberal. Între decembrie 1921 și ianuarie 1922 a deținut funcția de ministru al Industriei și Comerțului. Din 1922 până în 1926 a fost guvernator al Băncii Naționale a României. A contribuit, în 1922, la înființarea editurii Scrisul Românesc din Craiova. Deși a fost ridicată pentru Oromolu, vila nu ar fi fost folosită în principal ca locuință. Imobilul avea, încă de la construcție, un caracter reprezentativ și găzduia întâlniri și evenimente. Până în 1947, aici ar fi funcționat Asociația de Prietenie Româno-Americană.
Arhitectura vilei și statutul de monument istoric
Proiectul vilei i-a fost încredințat arhitectului Petre Antonescu (1873-1965), unul dintre cele mai importante nume ale arhitecturii românești din prima jumătate a secolului XX, autor al Arcului de Triumf, al Palatului Crețulescu și al sediului fostului Minister al Lucrărilor Publice, azi Primăria Capitalei. Fațada vilei reunește influențe eclectice, neoclasice, Art Deco și Art Nouveau, echilibrate prin proporții și decorații atent controlate, cu un brâu decorativ care împarte compoziția fațadei dinspre Bd. Aviatorilor. Vila avea inițial o mansardă și un acoperiș mai elaborat decât cel vizibil în prezent; o parte a acestui volum avea să dispară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Clădirea este monument istoric de categoria B, înscrisă în Lista Monumentelor Istorice.
Bombardamentele din 1944, naționalizarea și degradarea
Distrugerile din 1944 și refacerea postbelică
În timpul bombardamentelor asupra Bucureștiului din 1944, partea nordică a vilei a fost grav afectată, aripa fiind complet dărâmată, inclusiv acoperișul. Intervențiile realizate în anii 1950 nu au reconstituit fidel proiectul lui Petre Antonescu din 1927: mansarda nu a mai fost refăcută, iar acoperișul a fost simplificat față de forma inițială. Documentația privind forma inițială a acoperișului și a mansardei, dinaintea bombardamentului, a rămas redusă. Planurile semnate de Petre Antonescu în 1927 au constituit însă principala referință de arhivă pentru orice intervenție ulterioară asupra clădirii, inclusiv pentru restaurarea de la începutul secolului XXI.
Naționalizarea și retrocedarea
În 1956, imobilul a fost naționalizat și a trecut în administrarea statului. În această perioadă au fost executate lucrări de reabilitare și de recompartimentare a interiorului, diferite de proiectul original al lui Petre Antonescu. În 1994, clădirea a fost retrocedată moștenitorilor. A urmat o perioadă cu mai multe vânzări succesive ale proprietății, în care vila a intrat într-o degradare prelungită, fără lucrări de întreținere sau de consolidare.
Incendiul din 2009
În februarie 2009, Vila Oromolu a fost cuprinsă de un incendiu. Cauza nu a fost clarificată public, iar în jurul episodului au circulat mai multe versiuni. La momentul respectiv, clădirea era neîngrijită și ocupată temporar de persoane fără adăpost. Casa nu a ars din temelii. Fiind construită din cărămidă, structura principală a rămas în picioare; focul a distrus tâmplăria, geamurile, ușile și porțiuni din acoperiș, iar fumul a înnegrit aproape complet pereții. Clădirea a rămas în stare de degradare până la preluarea proiectului de restaurare, la începutul deceniului următor.
Restaurarea și integrarea în ansamblul Aviatorilor 8
Proiectul de restaurare
Proprietatea a ajuns la grupul NEPI Rockcastle, printr-o tranzacție legată de datoriile fostului proprietar, grupul Avrig 35. Proiectul de restaurare a vilei și de integrare într-un ansamblu nou de birouri a fost realizat de biroul de arhitectură DSBA, condus de arhitectul Dorin Ștefan. Restaurarea a durat cinci ani, dintre care aproximativ trei au fost necesari pentru obținerea avizelor și autorizațiilor, inclusiv din partea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Casa nu avea o fundație corespunzătoare standardelor moderne și a fost subzidită pe întregul perimetru; echipele de constructori au realizat săpături de aproximativ doi metri în subsol pentru a ajunge la nivelul necesar consolidării structurii.
Deciziile de restaurare
Când a început restaurarea, arhitecții și Comisia Monumentelor Istorice au decis să nu încerce o revenire ipotetică la forma vilei din 1927. Documentația despre forma inițială a mansardei și a acoperișului nu era suficientă, iar o reconstrucție aproximativă ar fi riscat să creeze un fals istoric; a fost păstrată, în esență, imaginea dobândită după intervențiile postbelice.
În timpul lucrărilor a fost descoperită o terasă ascunsă în zona podului. Soluția finală a lăsat terasa deschisă către Bd. Aviatorilor și a pus în valoare aticul, decorațiile și elementele sculpturale ale fațadei, rămase altfel ascunse sub acoperiș. Urmele incendiului din 2009 nu au fost eliminate complet: restauratorii au ales să păstreze, în anumite zone, o urmă discretă a arsurii. Proiectul de reabilitare a fost prezentat în cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură din 2018. Ansamblul „Oromolu Office”, realizat de DSBA, s-a aflat printre proiectele nominalizate la Premiul Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană – Mies van der Rohe, în 2019.
Dialogul cu clădirea nouă și funcția actuală
Construcția nouă nu a fost proiectată ca un turn amplasat în spatele vilei, ci ca un volum redus ca înălțime, cu regim de subsol, parter și trei etaje, cu o fațadă curbată din sticlă care înconjoară parțial casa istorică, fără să o acopere dinspre Piața Victoriei. Uniunea Arhitecților din România a descris soluția drept un dialog între monumentul clasat și o „retro-cortină” contemporană. Spațiul rezultat între cele două clădiri, numit de Dorin Ștefan un „cotlon urban”, a transformat fostele curți și grădini, devenite spații nefolosite, într-o piațetă deschisă către oraș, cu parterul construcției noi rezervat unor spații publice și cafenele. După restaurare, casa a fost integrată în ansamblul de birouri Aviatorilor 8, alături de spații comerciale și de alimentație publică. Vila nu mai îndeplinește funcția de reprezentare gândită de Mihail Oromolu în urmă cu aproape un secol, dar face parte dintr-un ansamblu activ, folosit zilnic.
Personaje
Bibliografie
August 2023:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.