# Garajul Tărtășescu, Munteneanu & Cie

Adresă: Calea Dorobanti nr. 31-33, Sector 1, Cartierul Dorobanți, București
An construcție: 1927
Tip ansamblu: Comerciale
Tip clădire: 1-2 niveluri
Stil arhitectural: Art Deco
Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic

## Descriere
Garajul A. C. Tărtășescu, Radu Munteneanu & Cie, Calea Dorobanților nr. 31-33 din București, reprezentanță Peugeot și Latil, înființată 1924, garaj autorizat 1926 și deschis 1927, cu arhitect I. Berindey. Atribuirea „Garajul Mihăilescu” nu apare în niciun document de proprietate identificat. Prin 1935, spațiul a fost preluat de firma Peleanu. Astăzi, adresa găzduiește un magazin Carrefour Market, fost Billa.

## Articol
Garajul Tărtășescu, Munteneanu & Cie

Societatea A. C. Tărtășescu, R. Munteneanu & Co.

Înființare și reprezentanța Peugeot; Constituirea societății, 1924: La 23 aprilie 1924, printr-un contract autentificat la Tribunalul Ilfov, secția de notariat, s-a constituit societatea în comandită simplă „A. C. Tărtășescu, R. Munteneanu & Co.”, având ca obiect comerțul și industria de automobile și accesorii. Asociați ai firmei au fost doamna Pia, soția locotenent-colonelului Tărtășescu, în calitate de asociată comanditară, precum și locotenent-colonelul Alexandru Tărtășescu și Radu Munteneanu, în calitate de asociați comanditați, însărcinați cu conducerea afacerii și cu semnătura socială. Societatea a fost constituită pe un termen de cinci ani, cu un capital social de 2.500.000 lei, din care 500.000 lei au fost aduși de d-na Pia Tărtășescu, iar câte 1.000.000 lei de locotenent-colonelul Alexandru Tărtășescu, respectiv de R. Munteneanu. Sediul provizoriu al societății a fost stabilit pe strada Dumbrava Roșie nr. 9, iar primul an social a început chiar la data constituirii, cu bilanțul închis la 31 decembrie al fiecărui an.

Repartizarea beneficiilor și a eventualelor pierderi urma aceleași proporții ca aportul de capital: 20% pentru d-na Pia Tărtășescu, cu limitarea răspunderii sale la nivelul aportului social, și câte 40% pentru locotenent-colonelul Alexandru Tărtășescu și pentru R. Munteneanu. Semnătura socială se făcea prin semnătura individuală a oricăruia dintre cei doi asociați comanditați, sub firma socială a companiei.

Reprezentanța Peugeot și Circuitul României Mari

Firma A. C. Tărtășescu, R. Munteneanu & Cie a funcționat ca reprezentant exclusiv pentru România al mărcii franceze Peugeot, cu magazin și expoziție pe Calea Victoriei nr. 112, vizavi de Biserica Albă. Un anunț publicat în ziarul Adevărul, în iunie 1924, promova performanța unui automobil Peugeot Quadrilette de 5 cai putere, condus de George Simion, care terminase, în admirația cunoscătorilor, Circuitul României Mari, o cursă de 2.400 de kilometri organizată de Automobilul Club Regal Român, desfășurată pe ploi torențiale și pe drumuri desfundate sau nisipoase.

Automobilul Club Regal Român, sub a cărui egidă s-a desfășurat competiția, se afla la mijlocul anilor 1920 într-o perioadă de expansiune, marcată de înființarea de cluburi regionale începând din 1921 și de o serie de curse și raiduri de anduranță care au jalonat automobilismul românesc interbelic. Participarea unui automobil mic, de tip cyclecar, precum Quadriletta Peugeot, la o cursă de asemenea lungime, ilustra fiabilitatea urmărită de constructorii francezi ai vremii și rolul de vitrină comercială pe care astfel de competiții îl aveau pentru reprezentanții auto bucureșteni.

Garajul de la Calea Dorobanților nr. 31-33 — construcție și arhitectură

De la autorizația din 1926 la deschiderea din 1927

Documente de arhivă ulterioare arată că locotenent-colonelul Tărtășescu a obținut, în 1926, autorizația pentru o primă construcție de garaj pe terenul de la Calea Dorobanților, semnată de arhitectul I. Berindei — cu o fațadă principală asemănătoare, în linii mari, celei păstrate astăzi, dar la o lățime de aproximativ jumătate față de clădirea actuală. La scurt timp după această primă etapă, un anunț publicat în ziarul Viitorul, în noiembrie 1927, anunța deschiderea „Garajului A. C. Tărtășescu, R. Munteneanu & Cie”, la Calea Dorobanților nr. 31 și 33.

O fotografie de epocă a fațadei garajului arată o compoziție simetrică, specifică arhitecturii comerciale a anilor 1920: două volume laterale, cu firmele „A. C. Tărtășescu” și „R. Munteneanu & Cie” înscrise pe frontoane, flancând un portal central mai înalt, decorat cu ornamente florale și încununat de o emblemă circulară cu monograma stilizată „Latil”. De o parte și de alta a portalului central, două panouri verticale purtau inscripția „Peugeot”, iar la parter, vitrine mari cu automobile expuse pe piedestal completau imaginea unei reprezentanțe auto de prestigiu.

Peugeot și Latil, sub același acoperiș

Alături de automobilele Peugeot, garajul de la Calea Dorobanților găzduia și reprezentanța mărcii franceze Latil, producător de vehicule industriale — camioane, tractoare rutiere, autobuze și vehicule cu tracțiune integrală —, ale cărei origini se leagă de un brevet al inginerului Georges Latil din 1897, care permitea roților directoare ale unui vehicul să fie, în același timp, și roți motoare. Compania Latil a activat sub acest nume până în 1955, când a fost absorbită, împreună cu divizia de camioane a Renault și cu firma Somua, în noul constructor francez Saviem.

Un dosar de arhivă din 1934, legat de un proiect de autorizare a unor blocuri pe un teren învecinat, la numerele 35-37, arată că, la acea dată, garajul de la Calea Dorobanților atinsese deja lățimea pe care o are și astăzi, la numerele 31-33, proprietatea fiind înregistrată sub numele „Garaj proprietatea Tărtășescu”. Aceasta indică o extindere a construcției inițiale din 1926, realizată în anii care au urmat deschiderii garajului, pentru a ajunge la configurația simetrică pe două module, vizibilă în fotografia de epocă.

De la Societatea de Automobile S.A.R. la Banca Cornea — transformări de proprietate

Societatea de Automobile S.A.R. și Societatea generală de automobile S.A.

Un document de arhivă din 1931, întocmit cu prilejul unei exproprieri de teren de circa 46 de metri pătrați la stradă, menționează drept proprietar „Societatea de Automobile S.A.R., fosta societate în comandită simplă A. C. Tărtășescu, R. Munteneanu & Co.”, indicând pe teren un garaj cu dimensiuni de aproximativ 25 pe 45 de metri. Un alt document din același dosar poartă antetul „Societatea generală de automobile S.A.”, cu mențiunea „birouri, garaj și expoziție” la Calea Dorobanților nr. 31-33 și „magazin și expoziție” la Calea Victoriei nr. 112 — semn al continuității activității comerciale, sub o nouă formă juridică, pe aceleași două amplasamente folosite încă din 1924.

Aceleași documente arată că, la momentul exproprierii, terenul intrase deja în proprietatea Băncii Cornea S.A., aflată sub lichidatori. Transformarea succesivă a formei juridice a firmei, de la societatea în comandită simplă din 1924 la o societate pe acțiuni și, ulterior, la proprietatea unei bănci aflate în lichidare, ilustrează un traseu economic frecvent pentru afacerile private românești din anii 1920-1930, marcate de crizele economice succesive ale perioadei.

Discrepanța „Garajul Mihăilescu”

O fișă biografică a arhitectului Ion (Ioan) I. Berindey (1897-1981), publicată pe platforma metacult.ro, menționează printre lucrările sale un „Garaj Mihăilescu” la Calea Dorobanților nr. 31, datat 1930-1935. Niciunul dintre documentele de arhivă privind istoricul proprietății de la această adresă — actul de constituire a societății din 1924, autorizația de construcție din 1926, anunțul de deschidere din 1927, dosarul de expropriere din 1931 sau dosarul de extindere din 1934 — nu conține însă numele „Mihăilescu”; toate menționează, sub diverse forme juridice, familia Tărtășescu și asociatul Munteneanu.

În aceste condiții, numele „Mihăilescu” din fișa arhitectului Berindey trebuie tratat drept o probabilă eroare de identificare a beneficiarului garajului, posibil o confuzie cu un alt șantier al arhitectului sau cu un alt beneficiar omonim. Implicarea arhitectului I. Berindei (Berindey) în construcția garajului de la Calea Dorobanților nr. 31-33 rămâne, în schimb, confirmată independent, prin autorizația de construcție din 1926 pe numele locotenent-colonelului Tărtășescu.

Destinul clădirii — de la Peleanu la comerțul de azi

Preluarea de către firma Peleanu

Un anunț publicat în ziarul Universul, în martie 1935, atestă vânzarea unei caroserii închise de Hispano-Suiza de către firma Peleanu, la Calea Dorobanților nr. 31 — aceeași adresă a garajului ridicat de Tărtășescu și Munteneanu. Coincidența dintre această dată și traseul de transformări juridice ale proprietății, documentat până în 1934, sugerează că firma Peleanu, cunoscută pentru atelierul propriu de caroserie auto de la Calea Dorobanților nr. 127-129, a preluat activitatea garajului de la numărul 31 în jurul anului 1935, probabil ca urmare a lichidării Societății generale de automobile S.A. și a trecerii imobilului către Banca Cornea. Istoricul activității firmei Peleanu la această adresă și la cea de la numerele 127-129 este tratat pe larg într-o monografie separată, dedicată Atelierelor Peleanu.

Clădirea astăzi

Fișa arhitectului Berindey menționează, pentru clădirea de la Calea Dorobanților nr. 31, ca destinație de la momentul redactării sale, un magazin al lanțului austriac Billa. Rețeaua Billa a activat în România până în 2016, când toate cele 86 de magazine ale lanțului au fost preluate de Carrefour România, urmând un proces de remodelare și rebranding sub numele Carrefour Market. Astăzi, adresa Calea Dorobanților nr. 31-33 găzduiește un magazin Carrefour Market, continuând, sub o formă mult transformată, destinația comercială pe care terenul a avut-o încă din 1927, odată cu deschiderea garajului Tărtășescu, Munteneanu & Cie.

De la reprezentanța Peugeot și Latil a anilor 1920, la atelierul de caroserie Peleanu al anilor 1930 și, în cele din urmă, la lanțul de magazine alimentare de astăzi, istoria clădirii de la Calea Dorobanților nr. 31-33 urmează îndeaproape transformările economice succesive prin care a trecut zona, de la comerțul auto de lux al perioadei interbelice, la industria de reparații și carosare, și, în cele din urmă, la comerțul cu amănuntul modern.

Atelierele Peleanu — Calea Dorobanților nr. 31 și nr. 127-129

Garajul de la Calea Dorobanților 127-129

Calea Dorobanților, una dintre arterele nordice ale Bucureștiului, a purtat inițial numele de Ulița Herăstrăului, atestat documentar din 1834. Denumirea de Calea Dorobanților a fost adoptată după 1878, an în care armata română s-a întors din Războiul de Independență, iar autoritățile au schimbat numele mai multor străzi aflate pe traseul trupelor. Dezvoltarea intensă a zonei a survenit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu extinderea nordică a capitalei, iar un plan de aliniere examinat în 1889 și aprobat în 1909 a prevăzut lărgirea străzii de la 18-20 de metri la 24 de metri, cu retrageri de proprietăți și expropriații, inclusiv în zona numerelor 33-47, unde a fost creată piațeta Alexandru Lahovari.

În acest cadru urban, aflat la începutul secolului XX în plină transformare, a funcționat, în perioada interbelică, firma cunoscută sub numele de Atelierele (sau Garajul) Peleanu, identificată într-o sursă drept „Atelierul de Caroserii Auto și Trăsuri Peleanu”. Activitatea sa este atestată printr-un anunț din ziarul Universul, octombrie 1931, prin care firma căuta tinichigii pentru caroserii de automobile, la sediul de la Calea Dorobanților nr. 127-129. O fotografie de epocă, datată în jurul anilor 1940, arată clădirea garajului, cu firma „Garajul Peleanu” pe fațadă și inscripția „Peleanu Caroserie” alăturat; în prim-plan sunt aliniate mai multe autobuze inscripționate C.F.R., ceea ce indică o activitate de întreținere sau carosare a unor vehicule de transport public ori interurban.

O sursă documentară ulterioară arată că garajul de la Calea Dorobanților 127-129 exista încă în 1938, iar o carte de telefon din 1950 înregistrează la aceeași adresă o „Fabrică de Caroserie de Automobile și Reparațiuni Mecanice”, funcționând atunci în paralel cu Serviciul Transporturi al Ministerului Agriculturii — semn al unei posibile tranziții a spațiului dinspre activitatea privată interbelică spre structuri de stat, în anii care au urmat instaurării regimului comunist. Resturile clădirilor au fost ulterior marginalizate în spatele blocurilor de locuințe ridicate în anii 1970 pe acest segment al Căii Dorobanților, rămânând accesibile printr-o alee deschisă din strada Washington; se crede că resturile construcției originale mai pot fi identificate astăzi la fața locului, deși (aproape) dispărute.

Caroseria de la Calea Dorobanților 31

Pe lângă garajul de la numerele 127-129, un anunț publicat tot în Universul, în martie 1935, atestă activitatea firmei Peleanu la o a doua adresă de pe aceeași arteră, Calea Dorobanților nr. 31, unde firma oferea spre vânzare o caroserie închisă de Hispano-Suiza, model modern. Prezența simultană a celor două adrese în sursele de epocă — 127-129, documentată din 1931 și confirmată în continuare până în 1938, respectiv nr. 31, apărut în presă din 1935 — indică mai degrabă funcționarea în paralel a două puncte de lucru ale aceleiași firme decât o relocare completă a activității: un garaj de dimensiuni mari, orientat spre reparații și carosare de vehicule grele, la numerele 127-129, și un spațiu mai restrâns, posibil cu rol de vânzare sau expunere de caroserii de lux, la numărul 31.

Coincidența dintre apariția adresei de la numărul 31 în 1935 și intervalul de construcție 1930-1935 atribuit clădirii de acolo, în surse de arhitectură referitoare la zonă, rămâne o corelare plauzibilă, dar nu o certitudine documentară: datele disponibile nu permit stabilirea cu precizie a momentului în care firma Peleanu a început să folosească spațiul de la numărul 31, nici a naturii exacte a activității desfășurate acolo.

Contextul auto-industrial interbelic din zona Dorobanților

Carosierii particulari și piața automobilului bucureștean

Automobilul a pătruns în viața bucureșteană la începutul secolului XX, iar odată cu el s-a dezvoltat o rețea de firme specializate în comerț, reparații și caroserie auto. Spre deosebire de producătorii mari, care livrau șasiuri și motoare, o parte însemnată a automobilelor vândute în România interbelică soseau fără caroserie completă sau cu caroserii standard, urmând ca finisarea sau personalizarea acestora să fie realizată local, de ateliere specializate în tinichigerie și tapițerie auto. Atelierele Peleanu au funcționat în acest segment de piață, alături de alte firme concurente, oferind atât caroserii pentru automobile de lux pe șasiuri importate, cât și lucrări de reparații curente pentru clientela bucureșteană.

Presa vremii menționează firma Peleanu, alături de compania Leonida, în legătură cu producția de caroserii pentru autobuze montate pe șasiuri importate, destinate parcului auto al Societății de Transport București (S.T.B.). O fotografie de epocă a garajului de la Calea Dorobanților 127-129 arată, de altfel, un rând de autobuze inscripționate C.F.R. staționate în fața clădirii, ceea ce sugerează că firma a lucrat și pentru transportul interurban, nu doar pentru rețeaua de transport în comun a Capitalei. Recurgerea la carosieri particulari, precum Leonida sau Peleanu, reprezenta o practică obișnuită înainte de standardizarea producției de vehicule de transport public.

Leonida și ceilalți concurenți

Cel mai cunoscut nume din comerțul auto bucureștean interbelic rămâne cel al lui Leon Leonida, născut la Buzău la 16 iunie 1882. După studii de drept la Universitatea din București, Leonida s-a orientat spre comerțul cu automobile, aducând din Paris, în jurul anului 1903, unul dintre primele autoturisme Mercedes deținute de un particular în România. A fondat firma „Leonida & Co.”, una dintre primele societăți de comerț auto din țară, cu un magazin pe Calea Victoriei și cu garaje și ateliere de reparații la Șoseaua Jianu, actualul Bulevard Aviatorilor nr. 14-16, construite în 1911-1912 după planurile arhitectului Radu Culcer.

Leon Leonida a murit la 24 august 1911, la vârsta de 31 de ani, în primul accident mortal de automobil înregistrat în România, în timpul unei demonstrații cu un vehicul Fiat lângă Brașov, când defectarea sistemului de direcție a dus la răsturnarea mașinii. Firma sa a continuat să activeze după moartea fondatorului, iar garajele de la Șoseaua Jianu au fost folosite ulterior pentru transformarea a sute de automobile pentru nevoile Crucii Roșii, în timpul Primului Război Mondial. Alături de Leonida, Atelierele Peleanu s-au numărat printre puținele firme particulare de caroserie auto menționate constant în sursele de epocă referitoare la piața automobilului bucureștean.

Discrepanța de atribuire „Garajul Mihăilescu” și destinul celor două amplasamente

O atribuire pusă sub semnul întrebării; Discrepanța „Garajul Mihăilescu”

O fișă biografică a arhitectului Ion (Ioan) I. Berindey (1897-1981), publicată pe platforma metacult.ro, menționează printre lucrările sale un „Garaj Mihăilescu” la Calea Dorobanților nr. 31, datat 1930-1935. Niciunul dintre documentele de arhivă privind istoricul proprietății de la această adresă — actul de constituire a societății din 1924, autorizația de construcție din 1926, anunțul de deschidere din 1927, dosarul de expropriere din 1931 sau dosarul de extindere din 1934 — nu conține însă numele „Mihăilescu”; toate menționează, sub diverse forme juridice, familia Tărtășescu și asociatul Munteneanu. În aceste condiții, numele „Mihăilescu” din fișa arhitectului Berindey trebuie tratat drept o probabilă eroare de identificare a beneficiarului garajului, posibil o confuzie cu un alt șantier al arhitectului sau cu un alt beneficiar omonim. Implicarea arhitectului I. Berindei (Berindey) în construcția garajului de la Calea Dorobanților nr. 31-33 rămâne, în schimb, confirmată independent, prin autorizația de construcție din 1926 pe numele locotenent-colonelului Tărtășescu.

Destinul celor două amplasamente

Despre garajul de la Calea Dorobanților 127-129 se știe, din surse ulterioare, că spațiul funcționa încă în 1938, iar în 1950 găzduia o fabrică de caroserii auto și reparațiuni mecanice, alături de un serviciu de transporturi al Ministerului Agriculturii — indiciu al unei tranziții treptate dinspre activitatea privată interbelică spre structuri de stat, tipică anilor de după 1948. Clădirea a fost ulterior înglobată în spatele blocurilor de locuințe ridicate în anii 1970 pe acest segment al Căii Dorobanților, rămânând accesibilă printr-o alee deschisă din strada Washington; resturile garajului original mai pot fi identificate și astăzi la fața locului, deși parțial degradate.

Despre clădirea de la Calea Dorobanților nr. 31, sursa care menționează atribuirea „Garajul Mihăilescu” indică, la momentul redactării sale, un magazin al lanțului austriac Billa. Rețeaua Billa a activat în România până în 2016, când toate cele 86 de magazine ale lanțului au fost preluate de Carrefour România, urmând un proces de remodelare și rebranding sub numele Carrefour Market. Astăzi, adresa Calea Dorobanților nr. 31-33 găzduiește un magazin Carrefour Market — o clădire distinctă, așadar, de garajul de la numerele 127-129: cele două amplasamente ale firmei Peleanu au urmat, în timp, destine complet diferite, unul înghițit de urbanizarea postbelică și redus la amintire și fotografii de epocă, celălalt transformat succesiv în spații comerciale moderne.

Referințe:

- Ion (Ioan) I. Berindey (comentariu critic META) (menționat ca „Garajul Mihăilescu” la adresa Calea Dorobanților 31)
- BERINDEY (BERINDEI), Ion (Ioan) I. (metacult.ro)
- După Leonida (Bucuresti City News)
- Din presa vremii – autobuze românești (Bucuresti City News)
- Istoria transportului în comun din București şi Ilfov — articole istorice (Forumul Metrou Ușor)
- Povestea lui Leon Leonida, primul român mort într-un accident rutier, patronul primelor garaje și magazine de mașini din București (bucuresti.ro)
- Scurt istoric al Căii Dorobanților (Muzeul Municipiului București, Materiale de Istorie și Muzeografie, vol. XVI, 2002)
- Carrefour a finalizat procesul de remodelare a magazinelor BILLA (retail-fmcg.ro)
- Plimbări în Bucureşti XXXV – trei bulevarde-ntr-unul singur (I) (Simply Bucharest, articol și fir de discuții, inclusiv comentariul lui Adrian Crăciunescu privind dosarele de arhivă din 1931 și 1934 + surse foto de epocă)
- după Garajul Peleanu (Simply Bucharest)
- BERINDEY (BERINDEI), Ion (Ioan) I. (metacult.ro)
- Latil (entreprise) (fr.wikipedia.org)
- Our history (Renault Trucks Corporate)
- Universul, octombrie 1931 și martie 1935 (arhivă de presă istorică Arcanum Digitheca)

Mai 2021:

## Specialiști
**Arhitectură:** Ion I. Berindey

Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/carrefour-market-calea-dorobantilor-31-33-1