Un articol din revista Arhitectura din 1975, în care arhitectul Constantin Jugurică detaliază proiectul:
Hotelul «MODERN»
Autor: arh. CONSTANTIN JUGURICĂ; Colaboratori: arh. ANCA PRUNCU (arhitectură), arhitecții PAUL FOCȘA și MIHAI KROHMALNIC (mobilier).
Municipiul București oferă, încă, multe posibilități de construcții chiar în zona sa centrală. Desigur, nu poate fi vorba de desfășurarea în masă a construcțiilor, ci de amplasamente care vizează spațiile rămase libere, între imobile existente, zonele ocupate cu construcții insalubre sau într-o stare rea, lipsite de valoare, rămășițe ale dezvoltărilor necontrolate din trecutul bucureștean. Valorificarea teritoriului orășenesc, folosirea sa rațională și eficientă, valorificarea patrimoniului imobiliar, punerea în valoare a tot ceea ce generațiile trecute au lăsat moștenire culturii noastre materiale și spirituale — moștenire pe care ne străduim să o descifrăm și să o evaluăm pe criterii științifice, obiective — reprezintă pentru arhitecți și edili obligații civice de prim ordin.
Problema revitalizării centrului este astăzi în actualitate și ca urmare a apariției unor noi funcțiuni urbane, printre care cea a turismului internațional și intern, prezentând creșteri considerabile, de la an la an. Hotelul «Modern», prin modul său de amplasare, de soluționare și tratare, încearcă să se înscrie în acest context.
Situat în plin centrul Capitalei, pe bdul. Republicii, la confluența cu str. Armenească și calea Moșilor, această nouă dotare urbană a avut la bază un studiu de sistematizare al microzonei orășenești aferente, în care se mai află valoroase vestigii, cum ar fi: „Biserica cu sfinți” — monument istoric, precum și o serie de construcții de locuit cu o arhitectură caracteristică sec. XIX — pe calea Moșilor.
O primă etapă a restructurării și revitalizării zonei o reprezintă construirea noului hotel «Modern». În rezolvarea acestei dotări orășenești s-a urmărit înscrierea într-un cadru construit de o ținută urbană corectă. De aceea, s-a încercat obținerea unei arhitecturi contemporane, fără exagerări decorativ-ostentative, care să ducă la o justă valorificare urbanistică și chiar la o individualizare, printr-o tratare diferențiată a elementelor de fațadă și volumelor. Elementele compoziționale și de tratare plastică, materialele folosite pentru exterior, raporturile dintre plinuri și goluri, se înscriu fără ostentație în caracteristicile construcțiilor vecine.
O succintă analiză a amplasamentului atrage atenția asupra unor reale dificultăți în rezolvarea unor astfel de funcțiuni complexe. Din punct de vedere geografic, amplasarea, în imediata apropiere a centrului, a unui hotel, reprezintă un argument convingător, în măsura în care terenul oferă și posibilități de desfășurare corespunzătoare a tuturor funcțiunilor hoteliere; un astfel de amplasament poate fi considerat optim. Hotelul «Modern» beneficiază numai de prima condiție, cea de-a doua fiind necesar un efort deosebit pentru rezolvarea funcțională corectă, pe o suprafață de teren relativ mică.
Amplasamentul a determinat soluționări economice care au permis realizarea unei capacități de 341 locuri, în 197 camere hotel, a unui restaurant cu 200 locuri, sală de mic dejun și banchet, de 136 locuri, cu terasă acoperită de 44 locuri la mese, precum și un bar de zi de 25 locuri.
Aceste funcțiuni se dezvoltă într-un corp, diferențiat ca volume și fronturi, cu elemente și tratări plastice particulare, pentru înscrierea cât mai bună în terenul disponibil. Cazarea este rezolvată în corpul înalt S + P + 12 și parțial 13 etaje, iar restaurantul și salonul de banchete-recepție, într-un volum de P + 1, la înconjurarea și alinierea unor construcții existente pe bdul. Republicii, care se păstrează în această etapă.
Corpul hotelului a fost conceput pe un sistem mixt de rezolvare a nivelului curent, încercând să combine avantajele economice ale sistemului de culoar central, cu dispunerea camerelor pe ambele laturi, ca cele ale sistemului de bloc punct, cu dispunerea camerelor pe toate laturile.
Această soluționare a permis realizarea unor volume diferențiate, în mod deosebit spre artera principală, bdul. Republicii, încercându-se obținerea unui semnal personalizat, pe parcursul acestei artere, cât și dispunerea cu preponderență a camerelor spre orientările cele mai bune.
În tratarea plastică și volumetrică s-a pornit de la ideea unei cât mai bune înscrieri a noii construcții în caracterul zonei. Fără ca finisajele exterioare să depășească calitățile materialelor pe care le folosim în mod curent, totuși, prin dozarea și asocierea lor, s-a încercat obținerea unor aspecte și efecte inedite. Astfel, la parter și etajul 1, au fost concepute câteva elemente cu intenții mai mari personalizări: firme din piatră, o largă „prispă” acoperită, la nivelul salonului de banchete, care amintește de pridvoarele din arhitectura noastră tradițională, finisaje interioare din cărămidă aparentă, lemn, piatră etc. (Arh. CONSTANTIN JUGURICĂ)
Caracteristicile hotelului: Număr de niveluri: S + P + 12 / Parțial 13 etaje
Repartizarea funcțiunilor pe niveluri:
(Revista Arhitectura 3/1975, pag.20) - foto preluate din București City News
*
Clădirea de pe Bd. Carol I nr. 34–36 (vis-a-vis de Biserica Armenească) este cunoscută istoric ca Hotelul „Modern” (hotel urban de categorie superioară, realizat în perioada socialistă) și astăzi funcționează ca International Business Center Modern (IBC Modern), găzduind între altele Bursa de Valori București. Imobilul se află în zona centrală a Bucureștiului, pe Bd. Carol I, într-un țesut urban dens, cu fronturi istorice preexistente și cu repere majore în imediata vecinătate (în special Biserica Armenească). Soluția urbanistică și de volumetrie a hotelului a fost gândită ca o intervenție de densificare într-o zonă deja construită, în logica modernizării centrului.
Hotelul „Modern” (inițial): Clădirea a fost concepută ca hotel urban mare, cu funcțiuni publice semnificative (restaurant, sală de mese, sală de banchete, terase, bar de zi), organizate în principal în zona inferioară și pe primele niveluri, iar cazarea pe etaje repetabile. În articolul din revista „Arhitectura” (scanurile pe care mi le-ai dat) sunt menționate și capacitățile, precum și regimul de înălțime și repartiția funcțiunilor pe niveluri (vezi fișa tehnică). Transformarea în clădire de birouri: Conform site-ului IBC Modern, imobilul a fost finalizat în 1996 ca centru de afaceri, prin transformarea hotelului Modern, în urma unor lucrări de extindere și modernizare. Din 2003, clădirea a devenit sediu pentru companii mari, inclusiv Bursa de Valori București.
Arhitectură și organizare funcțională
Clădirea este o compoziție specifică modernismului târziu (perioada anilor ’60–’80), cu un corp înalt de cazare (etaje repetabile) și o bază publică (parter + etaj/etaje inferioare) tratată ca zonă reprezentativă. Programul inițial de hotel punea accent pe funcțiunile publice de parter și pe terase/restaurant, iar cazarea se desfășura pe verticală. În forma actuală (IBC Modern), datele publice ale proprietarului/administratorului o descriu ca P + 14 etaje, cu indicatori și dotări tipice de office (recepție, acces 24/7, parcare, săli de conferință etc.).
Fișă tehnică
Profil arhitectural și caracteristici stilistice
Din datele disponibile pentru această lucrare (hotel urban înalt, organizare funcțională clar separată între bază publică și turn de cazare, structură în cadre de beton armat), profilul este unul tipic modernismului târziu instituțional: rațional, orientat spre eficiență funcțională și exprimare contemporană sobru-reprezentativă (mai ales în zona de parter și spații publice). În cazul lui Jugurică, rolul său în Proiect București îl plasează în generația de arhitecți implicați în proiecte mari, cu constrângeri urbane și tehnice puternice, unde primează sistematizarea și coordonarea.
Referințe
Iulie 2024:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.