# Casa Haralamb - Lămotescu Adresă: Calea Dorobanti nr. 2, Sector 1, Cartierul Dacia - Eminescu, București An construcție: 1872 Tip ansamblu: Case/Vile Tip clădire: 1-2 niveluri Stil arhitectural: Raționalist Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic ## Descriere Casa Haralamb – Lămotescu din Calea Dorobanților 2 este una dintre ultimele mărturii ale Bucureștiului de altădată. Construită în jurul anului 1840, clădirea a aparținut lui Dimitrie Haralamb, un boier oltean de viță veche, născut în Craiova în 1795. Casa are o arhitectură specifică începutului de secol XIX, cu influențe apusene. ## Articol Una dintre casele construite în această perioadă (ultima parte a sec. XIX - n.r.), încă în picioare, este cea ridicată la inițiati­va lui Dimitrie Haralamb și cunoscută cu numele de Lamotescu, unul dintre proprietarii care au locuit-o. (Detalii genealogice și referiri care privesc proprietatea sunt evocate într-una dintre scrierile lui Emanoil Hagi-Mosco. Emanoil Hagi-Mosco - București. Amintirile unui oraș. Ziduri vechi. Ființe dispărute, Editura Fundației Culturale Române 1995, pp. 138-146.). Aflată pe Ulița Herăstrăului (Calea Dorobanților astăzi), în apropierea intersecției cu ulița Precu­peților (strada Romana, azi Mihai Eminescu), cu greu poate fi astăzi zărită printre clădirile Spitalului Clinic de Oftalmologie și Blocul Societății Dacia România. De formă aproape pătrată, construită după moda apuseană, are parter și etaj, iar la interior spațiile sunt organizate în jurul unui hol central. Spre spatele curții, lipit spre nord de proprietatea vecină, se dezvoltă o anexă folosită de servitori. Planul orașului realizat de Dimitrie Pappasoglu în 1871 consemnează în zona studiată, pe lângă bisericile Precupeții Noi și Visarion, clădirea consulatului italian, aflată peste drum de casa lui Dimitrie Haralamb. Din păcate, bibliografia de specialitate nu oferă amănunte în legătură cu această construcție. (Petru Mortu - studiu istorico-arhitectural I B-dul Dacia nr. 26, sector 1, București) * Casa Haralamb – Lămotescu: o martoră a vechiului București: Casa Haralamb – cunoscută mai târziu ca Lămotescu – este una dintre ultimele mărturii ale Bucureștiului de altădată, păstrându-și până azi o parte din farmecul și noblețea unei epoci apuse. Situată la nr. 2 pe actuala Cale a Dorobanților, pe fosta uliță Herăstrăului, casa face parte dintr-un ansamblu de clădiri vechi care, deși izolate și umbrite de noile construcții masive, reușesc să evoce fragmente dintr-un București patriarhal și boem. Construită în jurul anului 1840, clădirea a aparținut lui Dimitrie Haralamb, un boier oltean de viță veche, născut în Craiova în 1795. Fiul lui Constantin Haralamb, epistat al Ocnelor Mari, și nepot al grecului Temistocle Haralampeu, Dimitrie a avut o carieră militară și politică remarcabilă, fiind serdar, colonel, deputat și logofăt al Credinței. El se stabilește în București în jurul anilor 1840, construindu-și această reședință într-o zonă verde și liniștită a orașului. Casa are o arhitectură specifică începutului de secol XIX, cu influențe apusene, dar păstrând parterul jos și structura funcțională a vechilor case boierești. Interiorul cuprindea holuri, camere de oaspeți, camere pentru servitori, grajduri, bucătărie și o terasă-foișor, pe al cărei capitel se afla un vultur cu aripile desfăcute, simbol al demnității. Viața personală a lui Haralamb reflectă tensiunile sociale ale vremii. După prima căsătorie cu Ecaterina Florescu, cu care are trei fii (Constantin, Iancu și Nicolae), se recăsătorește, la vârsta de peste 55 de ani, cu Alexandrina Magheru, fiica generalului pașoptist Gheorghe Magheru. Căsătoria a fost aranjată în ciuda opoziției evidente a Alexandrinei, care, presată de tatăl ei și de lipsa zestrei, acceptă în cele din urmă. Din această căsătorie se nasc doi copii: Mihai și Mana. Haralamb moare în 1872, iar casa este scoasă la licitație de moștenitori. Nicolae Lămotescu, maior și ginere al unei familii înrudite cu Alexandrina, cumpără imobilul în 1876, după o licitație agitată și contestată, în care un alt participant – magistratul Nicolae Prisiceanu – pierde și este obligat să plătească diferențele financiare. Odată devenit proprietar, Lămotescu modernizează casa, adăugând o poartă monumentală de „fer forge” și îmbunătățind structura interioară. Casa rămâne în posesia familiei Lămotescu, iar mai târziu, prin moștenire, în cea a familiei Catargi. Cele două fiice ale lui Lămotescu, Maria (căsătorită cu doctorul Thoma Ionescu) și Ecaterina (căsătorită cu Henri Catargi), primesc părți din imobil. După moartea tatălui lor, Ecaterina cumpără întreaga proprietate și reamenajează terenul. Soții Catargi, personalități culturale și mondene ale epocii, organizează în această reședință recepții, dineuri și întâlniri de rang înalt, inclusiv cu membrii familiei regale. Terenul vast, de aproape 5.000 mp, este parcelat în trei loturi în anii 1930, iar o parte este schimbată cu o moșie din Râmnicul Sărat. Pe acel teren, Henri Catargi construiește o clădire în formă de potcoavă, existentă și astăzi pe Bulevardul Dacia. În ciuda numeroaselor schimbări și pierderi din timpul regimului comunist (naționalizare, distrugerea azilului Slătineanu, vandalizarea clădirii), casa Lămotescu a supraviețuit. Autorul textului evocă cu nostalgie spiritul locului, „anima rerum” – acel „viers tainic al lucrurilor” care rămâne între zidurile vechi, încărcate de amintiri. Această casă nu este doar o clădire. Este o poveste despre oameni, familie, putere, memorie și oraș. Este una dintre puținele locuințe care, deși poate fi mâine demolată, își va păstra trecutul viu în conștiința celor care știu că odinioară a trăit. (sinteză din Emanoil Hagi-Mosco, Bucureşti. Din amintirile unui oraş) Referințe: - Emanoil Hagi-Mosco, Bucureşti. Din amintirile unui oraş, ediţie îngrijită de Dan Pleşia şi Mihai Sorin Rădulescu, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995, cap. Casa Haralamb – Lamotescu (pag. 138-145) - Blocul AGIR, Bd Dacia 26 - studiu istoric - Familia Lamotescu - Chirurgul Traian Nasta (1882-1958) și genealogia familiei sale Mai 2022: ChatGPT on the architectural style of the building at Calea Dorobanților 2, Bucharest, constructed during the interwar period: The building at Calea Dorobanților 2 showcases architectural elements characteristic of the interwar period in Romania, where a functional and somewhat austere approach was balanced with decorative details. The style of this building is a fusion of Neoclassical influences and early Modernism, common in urban residences of the time. The facade presents a simplified form with a focus on symmetry and proportion, hallmarks of the Neoclassical aesthetic. It features restrained ornamentation such as moldings around the windows and a subtle string course that delineates the stories. Noteworthy are the metal balcony railings, which exhibit a delicate pattern that adds an element of ornate craftsmanship to the otherwise understated exterior. Another distinct characteristic is the flat roof, a departure from the more traditional pitched styles, reflecting the Modernist influence on making structures more functionally oriented and less ornamentally complex. The use of light pastel colors enhances the building's understated elegance, making it a representative example of the period's architectural restraint. The building's aesthetic value is, however, somewhat diminished by visible wear and the lack of maintenance, which is evident from the flaking paint and sporadic graffiti. This state of disrepair underscores the challenges in preserving architectural heritage from this era, especially in urban environments where such buildings can be easily overlooked in broader modernization efforts. Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/calea-dorobantilor-2