CASA MIHAI ZISMAN: În zona centrală a Bucureștiului, în perimetrul delimitat de Calea Călărașilor, Popa Soare, Plantelor și Negustori, se află o rezervație arhitecturală cu vechi case rezidențiale, reprezentative pentru secolul al XIX-lea, cu sau fără magazine la stradă, care, în mod normal, ar trebui protejate și păzite de dezvoltatorii imobiliari. Despre unele am povestit deja, iar altele așteaptă să le descopăr povestea. Astăzi vă voi prezenta o casă reprezentativă de pe Calea Călărașilor nr. 44 – Casa Mihai Zisman.
Acesta a fost un medic, antreprenor și om de afaceri al Bucureștiului interbelic. Deși nu se știu multe despre personalitatea și activitatea sa, numele său a rămas legat de imobilul de la nr. 44 de pe fostul Bulevard al Vergului, o clădire cu mai multe apartamente și o mansardă care iese în evidență și care a fost foarte bine conservată. Reședința lui Mihai și Roza Zisman a fost proiectată de arhitectul și inginerul Samuel Soru și construită între anii 1925–1928, într-un stil eclectic. Fațada principală și cele două părți laterale au fost decorate în întregime de sculptorul Mihail Filip, cunoscut sub pseudonimul Mac Constantinescu (n. 29 iunie 1900 – d. 1979, București), sculptor monumentalist și de interior, ilustrator, mozaicar și grafician român.
Imobilul este considerat un reper al stilului Art Deco geometric, combinat cu influențe Art Nouveau și linii clasice greco-romane. În arhitectura acestei case, stilul Art Deco se insinuează și completează stilul Art Nouveau (cca 1895–1910), aflat pe atunci în perioada sa de declin. Iese în evidență frontonul, construit dintr-un segment elipsoidal, decorat cu o scenă Art Nouveau, dar tratată parțial într-o viziune Art Deco, amintind, prin personajele reprezentate, și de arta clasică greco-romană. Ca elemente Art Nouveau se remarcă coșul cu flori din zona centrală a frontonului, elementele vegetale care decorează partea superioară a acestuia, cornurile abundenței, precum și cei doi grifoni de la extremități. Cele două tinere, într-o atitudine grațioasă, sunt tratate într-o viziune Art Deco, fiind mai robuste decât siluetele mlădioase caracteristice stilului Art Nouveau.
Atât pe fațadă, cât și pe părțile laterale se află basoreliefuri cu scene mitologice, în care apar centauride încălecate de copilași sau nuduri de bărbați și femei de inspirație greacă, reinterpretate însă într-o viziune modernistă. Feroneria, la rândul ei, este inspirată atât din stilul Art Nouveau – la intrarea în clădire, unde în medalion apar inițialele proprietarului, M.Z., precum și ramurile unduitoare terminate cu o frunză de acant –, cât și din stilul Art Deco, prin spiralele în care acestea se încheie. Tot în stil Art Deco sunt proiectate și balconașele de la etaj, lampadarele de la intrare, cu geometria lor simplă, precum și pilaștrii clasici care încadrează ferestrele etajului, având o geometrie simplificată.
Despre locuitorii și istoria casei în perioada ei de glorie se știu prea puține lucruri. Mai multe informații există despre perioada de după naționalizarea din 1950, după cum reiese din lista caselor naționalizate: „Zisman Mihai și Roza, 4 apartamente, București, Cal. Călărași 44”. Apartamentele erau alcătuite din patru camere dispuse în jurul unui hol mare central, baie, WC de serviciu și bucătărie.
Clădirea a avut noroc de chiriași – medici, artiști, sportivi și ingineri – care, cu excepția montării termopanelor, au respectat această clădire istorică, astfel încât, după aproape un secol, ea se află într-un stadiu bun de conservare și reprezintă un important reper arhitectural pentru noile generații. Clădirea este inclusă în Lista Monumentelor Istorice din București, având codul B-II-m-B-18349, și a fost documentată pe larg de istoricii de artă în publicațiile dedicate patrimoniului istoric. (Turist in tara si in lume)
Iulie 2023:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.