# Casa Sabina Brătianu - Cantacuzino Adresă: Str. C. A. Rosetti nr. 37, Sector 2, Cartierul Dacia - Eminescu, București An construcție: 1896 Tip ansamblu: Case/Vile Tip clădire: 2-5 niveluri Stil arhitectural: Eclectic Etichete: piața imobiliară, ansamblu rezidential, real estate bucuresti, agentii imobiliare Bucuresti, preturile apartamentelor, bloc, cladire ## Descriere Casa Sabina Brătianu-Cantacuzino se află în centrul istoric al Bucureștiului, pe strada C.A. Rosetti, în apropierea Pieței Romană și a Bulevardului Magheru. Este una dintre cele mai elegante reședințe particulare construite la sfârșitul secolului XIX, păstrând și astăzi amprenta distinctă a două etape arhitecturale semnate de doi dintre cei mai importanți arhitecți ai epocii: Paul Gottereau și Petre Antonescu. ## Articol Casa Sabina Brătianu – Cantacuzino Casa Sabina Brătianu-Cantacuzino se află în centrul istoric al Bucureștiului, pe strada C.A. Rosetti, în apropierea Pieței Romană și a Bulevardului Magheru. Este una dintre cele mai elegante reședințe particulare construite la sfârșitul secolului XIX, păstrând și astăzi amprenta distinctă a două etape arhitecturale semnate de doi dintre cei mai importanți arhitecți ai epocii: Paul Gottereau și Petre Antonescu. Clădirea se înscrie într-un front de vile boierești și imobile interbelice, într-o zonă care, la 1900, era centrul noii elite intelectuale și economice a capitalei. Parcelarea generoasă, curtea adâncă și grădina din spate au permis dezvoltarea unui ansamblu arhitectural complex, în care se regăsesc elemente ale academismului francez și ale stilului neoromânesc. Istoric și cronologie; Construcția inițială (1896) Casa a fost ridicată în 1896 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, unul dintre arhitecții preferați ai Casei Regale și ai marii burghezii române. Proiectul a fost comandat de dr. Constantin Cantacuzino, reputat medic ginecolog, și de soția sa, Sabina Brătianu, fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu. Gottereau a conceput o reședință urbană de inspirație pariziană, în stil academist francez târziu, cu o compoziție simetrică, decorație sculptată în stuc, ancadramente bogate și o marchiză de fier forjat deasupra intrării. Fațada principală, amplasată în retragere față de aliniament, este articulată printr-un registru decorativ sobru și rafinat, cu panouri ceramice smălțuite și o cornișă puternică. Interioarele originale au avut pardoseli din lemn masiv, tavane pictate și mobilier fix adaptat pe măsura dimensiunilor salonului principal. Remodelarea interbelică (1922–1923) După moartea soțului ei, în jurul anilor 1922–1923, Sabina Brătianu Cantacuzino a apelat la arhitectul Petre Antonescu, care a proiectat o extindere și o remodelare completă a casei. Această fază, confirmată de planurile de arhivă descoperite de istoricul Oana Marinache, a transformat reședința într-un imobil cu tentă neoromânească, păstrând structura inițială, dar adaptându-i volumetria și detaliile stilistice. Antonescu a introdus elemente caracteristice stilului neoromânesc matur: arcaturi trilobate, ferestre încadrate în ancadramente sculptate din piatră, streașină largă cu capriori aparenti și balcoane cu parapet de piatră. Fațada principală a fost reconfigurată pentru a obține un ritm mai monumental, corespunzător gustului interbelic și noului statut al proprietarei, devenită una dintre figurile centrale ale elitei culturale românești. Donația și perioada interbelică târzie Sabina Cantacuzino, cunoscută pentru activitatea sa filantropică și intelectuală, a lăsat prin testament casa drept sediu al unui „cămin pentru doctoranzi”, sub forma unei fundații academice dedicate tinerilor savanți. După moartea sa, la 23 august 1944, imobilul a intrat în patrimoniul Așezământului Cultural „Ion C. Brătianu”, fondat pentru a onora memoria familiei. Naționalizarea și perioada comunistă După instaurarea regimului comunist, casa a fost naționalizată în 1950 și atribuită unei unități militare, care a modificat parțial spațiile interioare. Decorațiile, deși în mare parte păstrate, au suferit degradări, iar mobilierul originar a fost înlocuit. Curtea din spate a fost compartimentată și folosită pentru funcțiuni tehnice. Restituirea și situația actuală În 1991, Ioana Brătianu, fiica istoricului George Brătianu (la rândul său fiul lui Ionel Brătianu), a reînființat Așezământul Cultural „Ion C. Brătianu”, încercând să recupereze patrimoniul familiei. Casa a fost recuperată prin justiție în 2010 și eliberată în 2013, după un proces îndelungat. Din păcate, lipsa de finanțare și neimplicarea autorităților au făcut ca vila să rămână nefolosită, în stare de semi-degradare o lungă perioadă. Dorința donatoarei – ca imobilul să devină centru cultural și educativ – nu a fost încă realizată. În ultimii ani, totuși, Casa Sabina Brătianu – Cantacuzino a trecut printr-un amplu proces de renovare care a vizat refacerea interioarelor, restaurarea fațadei principale de la stradă și reamenajarea curții. În prezent, la parterul clădirii s-a deschis restaurantul „Bun”, care se bucură de un succes remarcabil, în special în rândul generațiilor tinere, atrase de combinația dintre atmosfera istorică și designul contemporan. În grădina din spate funcționează deja de câțiva ani „Sera Eden”, o terasă amplă, amenajată într-o structură ușoară de sticlă și metal, devenită unul dintre cele mai populare spații de socializare din centrul Bucureștiului. Descriere arhitecturală Clădirea actuală reflectă clar suprapunerea celor două etape constructive: structura și proporțiile originare din 1896 și reinterpretarea neoromânească din anii 1920. Fațada principală este organizată simetric, cu rezalit central și marchiză metalică originală, susținută de console de forjă. Parterul prezintă o textură de bosaj fin, iar etajul superior are ferestre ample, terminate în arce trilobate, specifice lui Petre Antonescu. Pe colțuri se remarcă pilaștri angajați cu capiteluri decorate, iar cornișa are profil pronunțat și o streașină de lemn cu căpriori sculptați. Portalul de intrare este precedat de trepte masive din piatră, iar ancadramentele ferestrelor păstrează urme ale ceramicii smălțuite din faza Gottereau. În curte se disting volumele extinderii interbelice, unite printr-o terasă cu scări spre grădină. Interiorul păstrează, fragmentar, decorații originale – ancadramente de uși din lemn sculptat, oglinzi venețiene, stucaturi și resturi ale picturilor murale. Stil și influențe (sinteză): - Faza Gottereau (1896): academism francez, vocabular inspirat de Beaux-Arts; elemente neoclasice; marchiză de fier forjat; ceramică decorativă. - Faza Antonescu (1922–1923): neoromânesc târziu, compoziție monumentală; arcaturi trilobate, ferestre cu ancadramente din piatră, streașină lată și ornamentație în spirit autohton. Această combinație face din Casa Sabina Brătianu unul dintre rarele exemple bucureștene în care se pot observa simultan amprentele a doi arhitecți importanți din epoci diferite. Fișă tehnică - Denumire: Casa Sabina Brătianu – Cantacuzino / Casa Dr. Constantin Cantacuzino - Adresă: Strada C.A. Rosetti nr. 37, Sector 2, București - Arhitect: Paul Gottereau (1896); Petre Antonescu (1922–1923) - Proprietari inițiali: Dr. Constantin Cantacuzino și Sabina Brătianu-Cantacuzino - Anul construcției: 1896 (faza Gottereau); 1922–1923 (extinderea Antonescu) - Stil arhitectural: academism francez / neoromânesc interbelic - Regim de înălțime: P + 1 (+ subsol + mansardă parțială) - Structură: zidărie portantă de cărămidă, planșee mixte lemn-metal, acoperiș în două ape cu învelitoare țiglă ceramică - Materiale principale: piatră, tencuială stucată, ceramică smălțuită, fier forjat, lemn sculptat - Elemente valoroase: portal principal cu marchiză forjată; panouri ceramice decorative; streașină lată; arcaturi trilobate; ancadramente din piatră - Situație juridică: proprietate Așezământul Cultural „Ion C. Brătianu”; recuperată în 2010 prin justiție - Utilizări istorice: reședință privată (1896–1944); sediu Așezământ Cultural (1944–1950); unitate militară (1950–1990); neutilizată - Destinație inițială testamentară: cămin pentru doctoranzi – fundație academic-culturală (nee­implementată) Casa Sabina Brătianu – Cantacuzino rămâne una dintre cele mai reprezentative reședințe private din centrul Bucureștiului, atât prin valoarea arhitecturală, cât și prin semnificația culturală. Ea reunește în mod unic amprentele a doi mari arhitecți, povestea unei familii emblematice pentru România modernă și idealul nerealizat al unei fundații culturale destinate tinerilor intelectuali. * Este casa Sabinei Cantacuzino, născută Brătianu. Sabina s-a născut în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, în 1863, și era cunoscută de contemporani ca „fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu" și „sora cea mai mare a Brătienilor" — Ionel, Constantin (Dinu) și Vintilă. A făcut școală în particular, după obiceiul timpului, la moşia Florica, iar mai târziu la Bucureşti, cu profesori renumiți (Spiru Haret, David Emmanuel, V-D. Păun etc.), încheindu-și studiile cu un examen de bacalaureat susținut la Colegiul Sf. Sava. În 1885 s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A învățat de tânără să iubească teatrul, muzica, artele plastice, devenind cu timpul proprietara unei importante colecţii de pictură românească și de obiecte de artă populară. Această frumoasă casă a lăsat-o prin testament ca sediu al unui „cămin pentru doctoranzi", conceput ca o fundație academică. Din păcate, această dorință a ei nu e nici azi îndeplinită! De la momentul morții Sabinei Cantacuzino şi până în 1950, când a fost naționalizată, casa a aparținut Aşezământului Cultural „Ioan C. Brătianu”. Apoi, sub regimul comunist, a fost în folosința unei unități militare. În anul 1991, Aşezământul a fost reînființat de Ioana Brătianu, fiica istoricului George Brătianu, fiul lui Ionel. În 2010, casa a fost recuperată prin justiție, iar în anul 2013 a fost eliberată de cei care ocupau spațiul. Între timp, Ioana Brătianu s-a stins, iar conducerea Așezământului a tot încercat să respecte dorința donatoarei, adică să pună spațiul la dispoziția culturii, a educației, din păcate autoritățile nu s-au arătat interesate, așa că imobilul din str. Rosetti e pustiu, iar în curte e o cârciumă. (Maria Ștefan) * Cu toate că nu poate fi vizitată, cu totul deosebită este și Vila Sabinei Brătianu. Ce am descoperit în anul 2018 în arhivă a fost faptul că, după ce soțul Sabinei Brătianui, dr. Constantin Cantacuzino, a murit, prin 1922-1923, Sabina Brătianu a apelat la arh. Petre Antonescu și a extins casa proiectată inițial de arh. Paul Gottereau (1896). Deci ceea ce vedem astăzi la numărul 37 este varianta elaborată în perioada interbelică de arh. Petre Antonescu. (Oana Marinache) * Sabina Brătianu‑Cantacuzino Sabina Brătianu-Cantacuzino s-a născut în anul 1863, pe moşia familiei Brătianu din Florica, judeţul Argeş. A decedat la 23 august 1944, la Bucureşti, la vârsta de aproximativ 81 de ani, în urma unui cancer esofagian. Ea era fiica lui Ion C. Brătianu şi a soţiei sale Pia Brătianu, şi a avut drept fraţi (printre alţii) pe Florica I. C. Brătianu, Ion I. C. Brătianu, Dinu Brătianu şi Vintilă I. C. Brătianu. În 1885, Sabina se căsătoreşte cu doctorul Constantin Cantacuzino. Conform tradiţiei familiei, Sabina a urmat în primă fază studiile în particular, pe moşia de la Florica. Apoi, la Bucureşti, a fost elevă cu profesori renumiţi precum Spiru Haret, David Emmanuel şi V. D. Păun. Şi-a încheiat studiile cu susţinerea bacalaureatului la Colegiul „Sf. Sava”. Sabina Brătianu-Cantacuzino a fost o personalitate cu preocupări multiple: poetă, prozatoare, eseistă, dramaturgă, critic literar şi jurnalistă. A avut un rol important în lumea culturală şi filantropică românească: a fost pasionată de artă (deţinând colecţii de pictură românească şi obiecte de artă populară) şi implicată în înfiinţarea unor instituţii precum mu-zeul de artă „Toma Stelian” şi „Universitatea Liberă” sub patronaj regal. În plan social-sanitar, a ajutat la Aşezământul Regina Maria pentru bătrâni şi săraci, a fost preşedintă a Asociaţiei pentru Profilaxia Tuberculozei şi a condus în Primul Război Mondial Spitalul nr. 108 din Bucureşti. Sabina a fost „sora cea mare a Brătienilor”, având o influenţă semnificativă în familia politică şi culturală a României în epoca respectivă. Deşi femeile aveau la vremea respectivă roluri mai restrânse în plan politic, ea şi-a folosit statutul familial pentru a promova cultura, filantropia şi sănătatea publică. S-a remarcat ca un „temple al artelor” în casa-conac, organizând concerte, expoziţii, dar şi activităţi pentru copii şi săraci. Dr. Constantin Cantacuzino Doctorul Constantin C. Cantacuzino a fost medic primar al Serviciului de Ginecologie al „Aşezămintelor Brâncoveneşti”. Potrivit unei surse, el „a făcut studii strălucite la Paris, unde a obţinut doctoratul în medicină şi chirurgie, specializându-se în ginecologie”. Ca medic ginecolog primar la unul dintre serviciile de top ale epocii, Dr. Cantacuzino era apreciat în lumea ştiinţifică şi medicală românească şi străină. Aparţinea familiei Cantacuzino, o veche familie boierească românească cu ramuri aristocratice. Sursele îl identifică ca „descendent al lui Şerban Vodă Cantacuzino”. Prin căsătoria cu Sabina Brătianu, a legat două familii cu influenţă în societatea românească: familia Brătianu (politică) şi familia Cantacuzino (boierească şi aristocratică). Prin această căsătorie, Sabina devine Sabina Brătianu-Cantacuzino. Împreună, ei reprezintă un cuplu care îmbină aristocraţia, cultura şi activitatea filantropică/medicală din România de sfârşit de secol XIX / început de secol XX. Referințe: - Arhitectul Paul Gottereau - aici imobilul este menționat cu numele Casa Dr. Constantin Cantacuzino - Casa Sabinei Brătianu (Turism Istoric) - Casa Sabinei Brătianu este în paragină (Stelian Tănase) - Sabina Brătianu – Cantacuzino, Str. C.A. Rosetti nr. 37 (B365) - Top 5 cele mai frumoase clădiri de pe strada C.A. Rosetti (B365 – mențiuni proiect 1922–1923) - Sera Eden – reactivarea grădinii istorice (FRAME) - Sabina Brătianu-Cantacuzino – fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu și sora Brătienilor (Wikipedia) - Sabina Brătianu - Cantacuzino, Str. CA Rosetti nr. 37 (galerie Facebook) - Sabina Cantacuzino – sfătuitoarea fraților Brătianu (Descoperă.ro) - Sabina Brătianu-Cantacuzino – o personalitate complexă a familiei Brătianu (Radio România Internațional) - Din viața familiei I.C. Brătianu – memorii de Sabina Cantacuzino (Editura Humanitas) - Sabina Cantacuzino și viața culturală bucureșteană de la începutul secolului XX (Historia) - Casa Sabinei Brătianu – templu al artelor din Bucureștiul de altădată (HotNews) - Sabina Cantacuzino – filantropia și cultura în serviciul națiunii (Adevărul) - Arhiva Brătianu – documente despre testamentul Sabinei Cantacuzino (Arhivele Brătianu) - Constantin C. Cantacuzino – medic primar la Așezămintele Brâncovenești (Galeria Portretelor) - Familia Cantacuzino – ramura medicului Constantin Cantacuzino (Familia Regală a României) - Medici români din secolul XIX – Constantin Cantacuzino, pionier al ginecologiei moderne (Viața Medicală) - Constantin Cantacuzino – descendent al domnitorului Șerban Vodă Cantacuzino (Galeria Portretelor) - Constantin Cantacuzino și începuturile ginecologiei moderne în România (Sănătatea Ta) - Casa Sabinei și a dr. Constantin Cantacuzino – exemplu de reședință a elitei medicale și culturale (B365) - Familia Cantacuzino – contribuția la modernizarea științelor medicale (Europa Liberă) - Acasă la Tanti Bi – Lecția de istorie (Lecția de Istorie - site privat, cu acces restricționat) - Saloanele Casei Sabina Brătianu-Cantacuzino (galerie foto) August 2023: ## Specialiști **Arhitectură:** Paul Gottereau; Petre Antonescu (extindere) Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/c-a-rosetti-37