Blocul Roata Lumii, în stil Art Deco, cu sală de cinematograf, a fost construit în anul 1933, arhitect fiind Stavri Opari. Pe vremea comuniștilor, Cinematograful Volga și-a păstrat numele inițial, apoi Studio Martin, până să fie demolat, în 2022. Clădirea făcea parte din ansamblul monument istoric Parcelarea Dorobanți şi după 1990 intrase într-o stare înaltă de degradare. Proprietatea aparține acum avocatului Liviu Cherecheș.
*
Conform planului, parcela de la intersecţia şoselei Bonaparte cu calea Dorobanţilor aparţine lui Gh. Ghedu în anul 1911. Se remarcă prezenţa unei construcţii pe colţ, în restul parcelei există o serie de construcţii anexă. Cel mai probabil clădirea de pe plan este renumitul restaurant cunoscut în epoca sub numele de “Roata Lumii”. Despre geneza acestui nume aflăm mai multe în volumul “Străzi vechi din Bucureştiul de azi” al lui Alexandru Ofrim: “La intersecţia cu bulevardul Ştefan cel Mare, se afla o grădină de vară numită Roata Lumii, deoarece pe firmă erau reprezentate diversele etape din viaţa unui om: copilăria, tinereţea, vârsta adultă şi bătrâneţea. “ În Bucureştiul începutului de secol XX existau multe berarii, cârciumi şi restaurante. “Roata Lumii” se încadra în categoria restaurantelor mai modeste, după cum aflăm din volumul “Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre “ de Constantin C. Giurescu.
Clădirea cinematografului este o prezenţa inedită pe strada cu un aer patriarhal, mărginită în rest de case şi chioşcuri. Parterul clădirii este ocupat integral de magazine. Etajele superioare sunt destinate funcţiunii de locuire. Există câte două apartamente pe nivel, sunt prevăzute două scări- una secundară pentru accesul servitorilor şi una principală. Ulterior naţionalizării, cinematograful Volga şi-a continuat funcţionarea, spre deosebire de alte cinematografe din capitală el şi-a păstrat neschimbat numele. Nu ştim ce s-a întâmplat cu cele 19 apartamente, dar pe planul de situaţie din anii 80 apare trecut pe o parte a amprentei clădirii “Ministerul Culturii” – deci, probabil, cel puţin parţial, apartamentele au fost adaptate la funcţiunea de birouri în subordinea ministerului. (puncte de fugă)
Referințe:
2024:

Iulie 2024:
Iulie 2011:
Stavri Opari (1906-1980): Arhitect venit în România în anul 1920, împreună cu familia, din zona de sud-est a Albaniei, unde se găsește și astăzi o localitate cu același nume (Opari). A absolvit cursurile Academiei de Arhitectură din București în anul 1932, devenind unul dintre cei mai productivi și cunoscuți arhitecţi din București. A realizat, alături de un grup de colaboratori, Planul de sistematizare al orașului Vălenii de Munte (1946-1948). Între anii 1933-1940, a realizat proiectele unui număr de 20 imobile de locuințe în București. Este cel care a proiectat, în 1933, blocul “Roata lumii“și cinema „Volga 2” din Calea Dorobanţi (București). A proiectat o serie de
construcții cu caracter industrial, precum Fabrica de aparate medicale din Șoseaua Berceni (1936-1937), Societatea de Educaţie Fizică „Înainte“ și proiectul pentru Centrul de Sănătate din strada Șerban Vodă nr. 22, din Capitală. A fost autorul proiectului Locuinţe muncitorești din Brașov (1950), ca și al unor blocuri și vile private din București, Giurgiu și Predeal.
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.