# Casa Marcela și Grigore Melinte Adresă: Str. Atena nr. 14, Sector 1, Cartierul Dorobanți, București An construcție: 1940 Tip ansamblu: Case/Vile Tip clădire: 1-2 niveluri Stil arhitectural: Mediteraneean Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic ## Descriere Când au venit comuniștii, i-au izgonit pe proprietari, au luat casa din strada Atena 14 și s-a instalat în ea. Apoi, în 1965, Elena Ceaușescu i-a "exilat" aici, din Primăverii, pe Gheorghe Rădoi și pe Lica Gheorghiu. Gheorghe Rădoi a fost căsătorit cu Vasilica (Lica) Gheorghiu, fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Membru al Comitetului Central al PMR, a fost, printre altele, director general al uzinei „Steagul Roșu” din Brașov, ministru al construcțiilor de mașini și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. În continuare, fiul lui Rădoi locuiește acolo... ## Articol Casa Marcela și Grigore Melinte Aleea Zoe nr. 14, astăzi str. Atena nr. 14 – 1940, arhitect Dimitrie Ghiulamila; Proiectată ca locuință unifamilială, casa are un concept general modernist-mediteraneean, cu elemente Art Deco, specific arhitecturii anilor 1940. Placarea cu cărămidă aparentă o diferențiază de fațadele albe caracteristice altor proiecte ale epocii și o apropie de casa Bușilă din str. Rabat nr. 1, proiectată de Duiliu Marcu. Construcția are subsol, parter, etaj și mansardă. Subsolul cuprinde garajul, camerele servitorilor și spațiile tehnice și de depozitare. La parter, elementul dominant este intrarea, tratată cu o arcadă și un trafor decorativ cu motive stilizate „fleur de lys”. Organizarea interioară gravitează în jurul livingului central, din care se accede spre sufrageria pentru 14 persoane, birou, salon și zona de servicii cu bucătărie, spălătorie și cămară. Etajul este rezervat zonei de noapte. Include dormitorul matrimonial cu budoar, un mic apartament format din cameră de joc și dormitor, camera guvernantei și două băi. Dormitorul matrimonial avea patul orientat spre răsărit, conform unei tradiții mai vechi privind amplasarea icoanelor pe peretele estic. Mansarda are mai ales un rol volumetric și conține doar spații de depozitare. Când au venit comuniștii, i-au izgonit pe proprietari, au luat casa din strada Atena 14 și s-au instalat în ea. Apoi, în 1965, Elena Ceaușescu i-a "exilat" aici, din Primăverii, pe Gheorghe Rădoi și pe Lica Gheorghiu. Gheorghe Rădoi a fost căsătorit cu Vasilica (Lica) Gheorghiu, fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Membru al Comitetului Central al PMR, a fost, printre altele, director general al uzinei „Steagul Roșu” din Brașov, ministru al construcțiilor de mașini și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. În continuare, fiul lui Rădoi locuiește acolo... * August 1963, tovarășa Lica Gheorghiu și soțul ei, inginerul Gheorghe Rădoi, un tovarăș de încredere selectat de tatăl ei pentru a o pune pe linia de plutire după moartea în închisoare a doctorului Gheorghe Plăcinteanu. Rădoi făcuse Politehnica la Moscova, ajunsese directorul uzinelor Steagul Roșu din Brașov. Membru al CC al PMR la Congresul al III-lea din iunie 1960. Ministru al Construcțiilor de Mașini. Vicepremier. Tovarășa Lica îl adorase pe Ginel. Tovarășul Sandu Drăghici a fost însărcinat să ia măsuri speciale. Le-a luat. Ginel a fost arestat, torturat, condamnat, ucis. Lica avea trei copii cu primul soț, Marcel Popescu. Sanda, Gheorghe și Mândra. Tovarășul Dej, un iubitor bunic, i-a adoptat. Înainte de a se muta de la Liceul Caragiale la proaspăt înființatul Liceu 24, în vara lui 1963, cei trei copii au devenit Sanda Gheorghiu, Gheorghe Gheorghiu și Mândra Gheorghiu. Tovarășa Lenuța a încercat să se bage sub pielea talentatei actrițe de cinema. Niciun succes. „Ce vrea hoașca asta de la mine?” a exclamat fiica favorită a Conducătorului Partidului. Pe 19 martie 1965 înceta din viață tatăl tovarășei Lica. Doliu național. Peste câteva zile se scot de pe pereții instituțiilor publice portretele ilustrului răposat. Sunt înlocuite cu Stema RPR. Tovarășa Lenuța decide ca familia Gheorghiu să părăsească vila de la Lac. Se mută pe una din alei, actuala stradă Atena. Ghiță și Nicușor, fiul cel mic al cuplului Ceaușescu, rămân amici. Chiar și după terminarea liceului. Tovarășa Lica nu mai iese din casă, este suferindă, obeză și deprimată. Nu mai încape în mașină. Mai ajunge la Spitalul Elias transportată cu un vehicul GAZ. Dar moare în patul ei pe 19 martie 1987, nu în fața unui pluton de execuție precum tovarășa Lenuța de Crăciun, în decembrie 1989. Nu spun că este aici cheia unică, dar este ceva lămuritor pentru infrastructura emoțională a „vieții în înalta societate”. Ceva care luminează, cred, ce se petrecea de fapt în ceea ce-am numit lumea secretă a nomenclaturii… (Vladimir Tismaneanu, pagina Facebook) * Gheorghe Rădoi și Lica Gheorghiu În anii 1960, Gheorghe Rădoi și Lica Gheorghiu au format unul dintre cuplurile aflate în cercul familial apropiat al conducerii Republicii Populare Române. Lica era fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Partidului Muncitoresc Român, iar Rădoi era inginer, director de întreprindere industrială și, ulterior, membru al conducerii partidului și al guvernului. Lica Gheorghiu Vasilica „Lica” Gheorghiu s-a născut în 1928, la Galați, fiind fiica cea mare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Sursele consultate nu sunt concordante asupra datei exacte a nașterii: Arhiva Activă a Cinematografiei Române indică 15 martie, iar alte baze de date, 28 august. A urmat pentru o perioadă studii economice la Moscova, pe care le-a abandonat, orientându-se ulterior spre cinematografie. Prima sa căsătorie a fost cu Marcel Popescu, care avea să ocupe funcția de ministru al Comerțului Exterior între 1957 și 1959. Cuplul a avut trei copii: Sanda, Gheorghe („Ghiță”) și Mândra. După divorț, copiii au rămas în familia maternă, iar în 1963 au preluat numele Gheorghiu. Surse memorialistice consemnează că au fost adoptați de bunicul lor, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Între cele două căsătorii ale Licăi s-a situat relația cu medicul Gheorghe Plăcinteanu. Acesta a fost arestat și încarcerat la penitenciarul Râmnicu Sărat, unde a murit în 1961, la 36 de ani. Cazul Plăcinteanu apare în numeroase mărturii și lucrări despre familia Gheorghiu-Dej și despre represiunea politică din acea perioadă. Lica Gheorghiu a avut o carieră cinematografică desfășurată în principal între 1957 și 1965. A debutat în Erupția (1957), filmul lui Liviu Ciulei, fiind trecută pe generic sub numele Lica Popescu. Au urmat Avalanșa, Soldați fără uniformă, Lupeni ’29, Tudor, De-aș fi... Harap Alb și Procesul alb. În Lupeni ’29, regizat de Mircea Drăgan, a interpretat-o pe Ioana, iar în Tudor, regizat de Lucian Bratu, a jucat rolul Aristiței. În 1964 a primit la Festivalul filmului românesc de la Mamaia un premiu de interpretare feminină. Gheorghe Rădoi Gheorghe Rădoi era inginer și provenea din structurile de conducere ale industriei grele. În anii 1950 s-a aflat la conducerea Uzinei „Steagul Roșu” din Brașov, unul dintre principalele centre ale industriei românești de autocamioane. Documente privind activitatea uzinei îl menționează explicit pe Rădoi în calitate de director. În această perioadă, „Steagul Roșu” producea autocamioanele SR-101 și ulterior familia „Carpați”. Datele istorice privind uzina arată dimensiunea programului industrial: pentru 1960 erau analizate variante de producție de 12.000–20.000 de autocamioane anual, costul estimat al unui SR-101 fiind atunci de aproximativ 41.000–43.000 de lei. Rădoi a intrat și în conducerea politică. A devenit membru al Comitetului Central al PMR, iar ulterior a ocupat funcția de ministru al Industriei Construcțiilor de Mașini. Documente din 1964 îl identifică în această calitate în contextul problemelor de producție și aprovizionare cu piese pentru autocamioanele românești. În martie 1965, cu puțin timp înainte de moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Rădoi a devenit vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, echivalentul unei funcții de vicepremier. Căsătoria Rădoi–Gheorghiu Lica Gheorghiu s-a căsătorit cu Gheorghe Rădoi după încheierea relației sale cu Gheorghe Plăcinteanu. Rădoi a devenit astfel al doilea soț al fiicei liderului PMR și a intrat în cercul familial direct al lui Gheorghiu-Dej. Fotografiile oficiale ale epocii îi prezintă împreună la manifestări publice, recepții și vizite. În august 1963, cei doi apar ca soț și soție într-o perioadă în care Rădoi se afla deja la nivelul superior al aparatului economic și politic, iar Lica era în perioada cea mai activă a carierei sale cinematografice. În aceeași vară, cei trei copii ai Licăi din căsătoria cu Marcel Popescu — Sanda, Gheorghe și Mândra — au devenit Gheorghiu. Gheorghe („Ghiță”) Gheorghiu a fost coleg de școală cu Nicu Ceaușescu după transferul la noul Liceu nr. 24 din București. După moartea lui Gheorghiu-Dej Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit la 19 martie 1965. După schimbarea conducerii partidului, poziția publică a familiei sale s-a modificat. Familia Licăi a părăsit reședința din zona lacului Herăstrău și s-a mutat într-o casă de pe Aleea Zoe, actuala stradă Atena. Surse memorialistice plasează mutarea imediat după moartea lui Dej. În cinematografie, activitatea Licăi Gheorghiu s-a încheiat practic în aceeași perioadă. Ultimele sale apariții sunt asociate filmelor De-aș fi... Harap Alb și Procesul alb. Istoricii filmului consemnează că, după 1965 și mai ales după 1968, prezența numelui său în viața cinematografică s-a redus considerabil. Lica Gheorghiu a murit în martie 1987, la vârsta de 58–59 de ani. Și în acest caz există diferențe între sursele cinematografice privind data exactă: sunt indicate 17 sau 19 martie 1987; Arhiva Activă a Cinematografiei Române indică 19 martie 1987. Gheorghe Rădoi a rămas în istoria perioadei în primul rând prin activitatea sa în conducerea industriei constructoare de mașini, prin funcțiile de director al Uzinei „Steagul Roșu”, membru al CC al PMR, ministru al Industriei Construcțiilor de Mașini și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, precum și prin apartenența, prin căsătorie, la familia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Referințe: - Mădălin Ghigeanu, Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Ed. Vremea, București, 2022, pag. 316 - Moartea unui dictator leninist (Vladimir Tismăneanu) Mai 2024: ## Specialiști **Arhitectură:** Dimitrie Ghiulamila Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/atena-14