Prin anii 70 ai secolului trecut, Ceaușescu a decis să ducă relațiile cu Coreea de Nord și cu China la alt nivel, și și-au construit sedii gigantice pentru ambasade. Arhitectul Cezar Lăzărescu a proiectat cele două ambasade care au fost construite în anii 1977-78, Ambasada Chinei la București și a României la Beijing. Ambasada Coreei de Nord la București fusese deja construită cu un an înainte, dar aceea nu apare în lista de lucrări a lui Lăzărescu – probabil a fost alt arhitect.
Pentru Coreea de Nord a fost construit un întreg ansamblu, de fapt, în Șoseaua Nordului: cea mai vizibilă e clădirea mare, „de protocol”, care după revoluția din 89 a fost închiriată firmei rusești Lukoil. De aceea, bucureștenii o numesc "Clădirea Lukoil" - mulți neștiind deloc, de altfel, că aceasta aparține coreenilor. Alături, în dreapta clădirii mari, a fost reședința ambasadorului, care acum adăpostește birourile ambasadei, iar în spate, cu intrarea prin strada Năvodari, un bloc rezidențial cu vreo 10 apartamente pentru diplomați. Acum acest bloc este închiriat pe piața liberă – după cum reiese din articolul celor de la Rise Project, listat la Referințe. Între timp, Lukoil a părăsit clădirea mare, care este disponibilă și ea pentru închiriere pe „unlisted market”. Iar la o căutare pe Internet, vedem că apar mai multe companii și chiar cafenele la această adresă: Clar Auto, French Bakery, ba chiar și apartamente de închiriat... (n.r. oct. 25)
Notă: Există câteva ambiguități legate de adresa „Șoseaua Nordului 28-36 București”. În documentele oficiale ale MAE, Ambasada Republicii Populare Democrate Coreene figurează la adresa Șoseaua Nordului 6. Totuși, pe hărți și în multe alte mențiuni pe Internet, adresa apare ca Șoseaua Nordului 28-36.
Referințe:
2023:
2009:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.