# Ambasada Chinei / Republicii Populare Chineze Adresă: Sos. Nordului nr. 2 / Bd. Beijing nr. 1, Cartierul Francez, București An construcție: 1981 Tip ansamblu: Birouri Tip clădire: 2-5 niveluri Stil arhitectural: Modernist socialist Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic ## Descriere Ambasada Chinei / Republicii Populare Chineze din București, Șoseaua Nordului nr. 2, Sector 1; Arhitecți: Cezar Lăzărescu, Gabriel Cristea; Anul finalizării: 1981. Ansamblul este alcătuit dintr-o clădire principală de birouri și reprezentare – cancelaria propriu-zisă –, completată de spații anexe și de zone de primire pentru delegații și evenimente. ## Articol Ambasada Chinei / Republicii Populare Chineze din București - Șoseaua Nordului nr. 2, Sector 1; Arhitecți: Cezar Lăzărescu, Gabriel Cristea; Anul finalizării: 1981 Prin anii 70 ai secolului trecut, Ceaușescu a decis să ducă relațiile cu Coreea de Nord și cu China la alt nivel, și și-au construit sedii gigantice pentru ambasade. Arhitectul Cezar Lăzărescu a proiectat cele două ambasade care au fost construite în anii 1977-78, a Chinei la București și a României la Beijing. Ambasada Coreei de Nord la București fusese deja construită cu un an înainte, dar aceea nu apare în lista de lucrări a lui Lăzărescu – probabil a fost alt arhitect. Pentru Coreea de Nord a fost construit un întreg ansamblu, de fapt, în Șoseaua Nordului: cea mai vizibilă e clădirea mare, „de protocol”, care după revoluția din 89 a fost închiriată firmei rusești Lukoil. De aceea, bucureștenii o numesc "Clădirea Lukoil" - mulți neștiind deloc, de altfel, că aceasta aparține coreenilor. Alături, în dreapta clădirii mari, a fost reședința ambasadorului, care acum adăpostește birourile ambasadei, iar în spate, cu intrarea prin strada Năvodari, un bloc rezidențial cu vreo 10 apartamente pentru diplomați. Ambasada Chinei: Amplasament și context urban Sediul Ambasadei Chinei se află pe Șoseaua Nordului nr. 2, într-una dintre cele mai reprezentative zone ale Bucureștiului, la marginea Parcului Herăstrău (astăzi Parcul Regele Mihai I). Este o zonă cu caracter diplomatic, unde, începând din anii ’60, au fost ridicate numeroase reședințe și sedii de ambasade, într-un cadru urban aerisit, marcat de vegetație abundentă și de prezența lacului. Poziționarea clădirii oferă o imagine de prestigiu, potrivită statutului unei misiuni diplomatice majore și în consonanță cu caracterul protocolar al axei Kiseleff–Nordului. Proiectul și echipa de arhitectură Clădirea Ambasadei Chinei a fost proiectată de colectivul condus de arhitectul Cezar Lăzărescu, una dintre cele mai influente figuri ale arhitecturii românești postbelice. În echipă a lucrat și arhitectul Gabriel Cristea, care menționează acest proiect ca parte a activității sale în cadrul biroului Lăzărescu. Proiectarea a început în 1977, iar lucrările s-au finalizat în jurul anului 1981, în plină perioadă de colaborări bilaterale între România și Republica Populară Chineză. În aceeași perioadă, echipa a realizat și proiectul Ambasadei României la Beijing, concepute în oglindă, ca simbol al echilibrului diplomatic dintre cele două state. Arhitectura și compoziția volumetrică Ansamblul este alcătuit dintr-o clădire principală de birouri și reprezentare – cancelaria propriu-zisă –, completată de spații anexe și de zone de primire pentru delegații și evenimente. Arhitectura se înscrie în linia modernismului târziu promovat de Lăzărescu în lucrările sale publice: volumetrii clare, simetrice, un portic amplu marcat de stâlpi puternici și o cornișă lată care accentuează orizontalitatea. Clădirea este joasă, cu regim predominant P+1 sau P+2, ceea ce asigură o scară domestică și o integrare armonioasă în peisajul verde al zonei. Fațadele sunt tratate sobru, în piatră deschisă (travertin sau placaje minerale), ritmate de lesene verticale și de panouri vitrate în benzi orizontale. Accesul principal este subliniat printr-o copertină în consolă, tipică stilului lui Lăzărescu, care marchează intrarea protocolară și protejează spațiul de primire. În interior, organizarea este clară și funcțională, adaptată cerințelor unei instituții diplomatice, cu o sală de recepții, birouri, spații consulare și zone rezidențiale pentru personal. Stil, materiale și semnificație Limbajul arhitectural este modern, auster și echilibrat, în concordanță cu spiritul diplomatic al epocii. Se remarcă o discreție a ornamentului și o atenție pentru proporții și materialitate. Elemente de inspirație orientală sunt doar sugerate, prin simetrie, ritm și detalii subtile, fără a recurge la motive decorative propriu-zise. Alegerea materialelor – piatră, sticlă și metal – reflectă dorința de reprezentare prin sobrietate și soliditate. Ambasada Chinei din București poate fi privită ca o expresie matură a arhitecturii instituționale românești din anii ’70–’80, o arhitectură a reprezentării prin măsură, în care modernismul internațional se combină cu exigențele protocolare ale arhitecturii de stat. Arhitectul Cezar Lăzărescu Născut în 1923, Cezar Lăzărescu a fost una dintre figurile dominante ale arhitecturii românești din a doua jumătate a secolului XX. A deținut funcții importante – rector al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” și președinte al Uniunii Arhitecților – și a coordonat o vastă activitate de proiectare, de la mari ansambluri urbane până la clădiri de reprezentare. Printre lucrările sale cele mai cunoscute se numără Aeroportul Internațional Otopeni, Sala Polivalentă din București, Sala Omnia și ansamblurile turistice de pe litoralul Mării Negre. În anii ’70, Lăzărescu a fost implicat și în fazele de pregătire ale viitorului Centrul Civic al Bucureștiului, înainte ca proiectul să fie preluat, în 1981, de arhitecta Anca Petrescu. A fost distins cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România, clasa a II-a, și a rămas în memoria profesiei ca un promotor al arhitecturii moderne românești și al unei gândiri urbanistice riguroase, echilibrate și reprezentative pentru epocă. Referințe: - Welcome Concert to the newly arrived Ambassadors of Argentine and Brasil (video Societatea Muzicală) - Arhitectul Cezar Lăzărescu - Arhitect Cezar Lăzărescu (Wikipedia) - Arhitectul Cezar Lăzărescu (comentariu critic META) - Cine este vizionarul care a gândit structura litoralului românesc. Ansamblul Mamaia a însemnat sfârșitul amprentei arhitecturii sovietice (Cezar Lăzărescu) - Cezar Lăzărescu, povestea unui arhitect - Arhitect Cezar Lăzărescu (interviu video) - Arhitectul Cezar Lăzărescu - primul proiectant al Casei Poporului - Arhitectul Gabriel Cristea - In memoriam Arhitect Gabriel Cristea - Profesorul Arhitect Gabriel Cristea 2024: ## Specialiști **Arhitectură:** Cezar Lăzărescu; Gabriel Cristea Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/ambasada-chinei