| Property INDEX: | RS 436 |
| Amplasament: | 87 |
| Estetică exterioară: | 44 |
| Estetică interioară: | 60 |
| Funcționalități: | 49 |
Alexandrina 34-36: blocul care nu ar fi trebuit să fie acolo…
E în capătul dinspre bulevardul Mareșalul Prezan al fostei străzi frumoase (așa cum au fost toate în Parcelarea Uruguay), acolo unde e iremediabil compromisă de blocurile noi, care nu-și aveau locul aici. De fapt, mai mult de jumătate din strada care cândva era fermecătoare, și loc de promenadă pe sub copacii bătrâni, e distrusă de pixurile celor care dau aprobări în primărie. Cam toate blocurile care s-au construit acolo au fost făcute cu vreo 20 de ani în urmă – și la fel și acesta. Nu e nevoie să te uiți mult, sau din mai multe unghiuri la aceste blocuri, ca să-ți dai seama repede că sunt dintr-un ciclu arhitectural anterior, sau chiar cu două.
Și e foarte bine că se întâmplă astfel, pentru că după revoluție a pornit de foarte, foarte jos. Multe dintre clădirile construite acum 20-25 de ani au ajuns o povară pentru posesorii lor, dar și pentru vecini, pentru că toți pierd bani: proprietarii primesc uneori și cu jumătate mai puțini bani decât cei de la clădirea de alături, dar construită recent. Dar și vecinul cel nou pierde ceva, desigur, fiindcă cei din jur te pot trage și ei în sus sau în jos, în funcție de cât de frumoși sau de urâți sunt.
În Occident, ciclurile arhitecturale se schimbă cam pe la 20-30 de ani, când începi să vezi diferențe sistematice și semnificative între clădiri proiectate și construite la acest interval temporal. În București, ciclurile arhitecturale durează – din fericire, o spun din nou – cam pe la jumătate, adică 10-15 ani. Se schimbă nu doar stilurile arhitectonice, compoziția și estetica, ci și materialele de construcție – și cele din fațade, dar și cele care nu se văd. Toate în bine, în marea, marea majoritate a cazurilor, desigur.
Blocul din Strada Alexandrina 34-36 a fost proiectat pentru Sandu Feig de către arhitecții Lilian și Iana Captari pe vremea în care aveau cu vreo 20 de ani mai puțini decât au acum. Fie că au uitat cu totul de acest proiect al lor, fie din alte motive, nici nu apare în portofoliul de pe site-ul firmei lor, Urban Office. E un bloc doar cu apartamente care sunt închiriate ca locuințe, nu acceptă firme acolo.
însă toți cei care au prins începuturile capitalismului în România și-l amintesc bine de la celebra sa pe atunci firmă „București-Berlin”. Și multe altele. Sandu Feig și-a investit milioanele (și) în imobiliare, iar unul dintre modelele de business folosite a fost să construiască pentru a închiria, nu pentru a vinde. Și le închiriază doar ca locuințe, nu și pentru birouri. Și blocul din Priporului 15-17 tot al lui este, mai are unul pe Mareșal Averescu 15A, unul pe Marcel Andreescu 25-37, încă unul pe la Bulevardul Aviatorilor, și, posibil, și altele din lista de pe site-ul său www.rentapartments.ro. Are 74 de ani acum, însă e la fel de activ, poate fi văzut adesea pe la blocurile sale.
Alexandrina 34-36 nu e un bloc urât, dar pe frumoasa stradă așa pare. Și nu cred că îi folosește prea mult că alte blocuri din jur sunt și mai urâte. Accentul pus pe funcțional, garduri și porți înalte și bine ferecate, ca la Priporului. L-au extins cât de mult s-a putut, aproape lipit de cei din jur, raportul plin-gol surprinzător de mare. Curte nu are deloc, holul e destul de strâmt, abia cât să încapă un portar cu un mic desk.
Locul în topul Property INDEX îl datorează aproape exclusiv străzii cândva frumoasă și marelui parc Herăstrău de peste infernalul bulevard. (George Butunoiu – februarie 2023)
Referințe:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.