# Zona protejată Calea Victoriei Zonă: Urbana Tip structură urbană: Zonă protejată ## Descriere Blocurile vechi de o parte și de cealaltă a Căii Victoriei între Piața Victoriei și Splaiul Independenței, blocuri construite înainte de venirea comuniștilor. ## Articol Calea Victoriei, între Bd. Dacia şi str. General Gheorghe Manu sector 1, clasificată Monument Istoric Clasa A, B-II-a-A-19838, sub numele Ansamblul de arhitectură "Calea Victoriei" Exemple de lucrări: - Blocul de locuințe din Calea Victoriei 109 (1946) proiectat de arhitectul Octav Doicescu în colaborare cu arh. G.M. Cantacuzino. După naționalizarea din 1948, această clădire a fost extinsă pe Calea Griviței 1 și a devenit sediu al Ministerului Petrolului. - Tiberiu Niga a proiectat blocul din Calea Victoriei 122 în 1934 - Blocul Banloc Goodrich din Calea Victoriei 218 a fost proiectat de arhitectul Octav Doicescu - Blocul ARO din Calea Victoriei 35, construit în 1938, a fost proiectat de arhitectul Horia Creangă - Blocul din Calea Victoriei 23 proiectat de arhitectul L. Negoiescu - Blocul de pe Calea Victoriei, colț cu Strada Frumoasă, construit în 1922, a fost proiectat de arhitecta Virginia Haret (The first woman architect in the world?) - Blocul Pherekyde, proiectat de arhitectul Tiberiu Niga Referințe: - Pe Calea Victoriei Octav DOICESCU (8 ian. 1902, Brăila — 10 mai 1981, București), arhitect român. Personalitate de frunte a arhitecturii moderne românești, situat ca orientare la confluența a două curente: neoromânesc foarte simplificat și funcționalist. Studiază la Școala superioară de arhitectură din București (diplomat 1930). Profesor la Inst. de arhitectură « Ion Mincu » din București. Se afirmă curînd, atît prin construcții — un complex de vile la Snagov, restaurantul din Pădurea Băneasa sau cel din Grădina Botanică — București (1930—34), cît și prin activitatea sa teoretică și publicistică — tipărește împreună cu M. lancu și H. Creangă, broșura Către o arhitectura a Bucureștilor — 1935, una din primele pledoarii competente pentru o urbanistică modernă românească. Colaborează la revista « Simetria », alături de G. M. Cantacuzino și de Matila Ghyka (1939—43). în general, prima perioadă a carierei sale este de o neobișnuită fecunditate (1930—45); Pavilioane la Expoziția « Luna Bucureștilor », Fîntîna «Zodiac» — Parcul Libertății (în colab. cu sculptorul Mac Constantinescu, 1935), Fîntîna «Miorița », șos. Kiseleff (în colab. cu sculptorița Milița Pătrașcu, 1936) — toate la București; Clubul « Astra » și Casa de odihnă a « Soc. de Electricitate » — Snagov (1936—37); Cartierul rezidențial Bordei, Clubul nautic și Restaurantul — toate la Herăstrău/ București (1937 — 39); Locuințe pe Aleea Vulpache, Aleea Alexandru și str. Paris — București (1936—38); Uzinele I.A.R. — Brașov (în colab. cu G. M. Cantacuzino, 1937—38); Halele de montaj ale Uzinei I.A.R. — Colibași / Argeș (în colab. cu ing. N. Caranfil, 1937—38); Fabrica de anvelope « Banloc » — Florești / Băicoi (1938); Casa românească, la Expoziția universală din New York (1939); Blocuri cu apartamente, str. Știrbei Vodă 69 și str. Popa Tatu 14 — București (1940); actualul sediu C.C. al U.T.C., str. Onești (1940), Centrală telefonică, B-dul Banu Manta (1940—41); Ministerul Energiei Electrice, str. Mendeleev (1940—46); fostul Bloc de birouri « Banloc », Cal. Victoriei colț cu str. Gr. Alexandrescu (1943—46); Teatrul de Operă și Balet (1953) și Inst. Poli- tehnic (în colab. cu T. V. Aslan, 1966 — 69) — toate în București; Primărie și Hotel — Reșița (1969); Blocuri de locuințe și Școala de metalurgie — Medgidia; Blocuri de locuințe — Cernavoda (1954—59); Locuințe în cartierul Băneasa, Blocul Dalles, B-dul N. Bălcescu, Blocul din Piața Romană - toate în București (1954—60). (Paul Constantin – Dicționarul universal al arhitecților) Sursă: https://www.propertyindex.ro/cartiere/cvartalul-calea-victoriei-blocurile-vechi